afacere. In urma cu cinci luni, Gabriel Mardarasevici (foto dreapta) si Bogdan Pitigoi (foto stanga), doi oameni de afaceri din Iasi, au lansat proiectul MP Business Angels, prin care ii provocau la profit pe cei care au idei inovative si o viziune moderna asupra afacerilor. La aproape jumatate de an de la lansarea planului, a aparut primul aplicant devenit partener al celor doi milionari ieseni intr-o afacere de 250.000 de euro. Primul proiect care va fi finantat de Pitigoi si Mardarasevici va avea ca obiect dezvoltarea unei retele de panouri publicitare cu leduri in marile orase ale Moldovei. „Este o afacere care presupune instalarea de ecrane cu leduri in mai multe locatii. In Bucuresti sunt multe, dar in Moldova nu s-a dezvoltat suficient de mult. Intr-o prima etapa vom cumpara cinci ecrane, pe care le vom instala in zone din intreaga Moldova”, a declarat Razvan Antohie (foto mijloc), administratorul MPA Network, companie care s-a creat in cadrul acestui parteneriat. El va detine 25 la suta din actiunile firmei, iar restul va fi impartit in mod egal intre Gabriel Mardarasevici si Bogdan Pitigoi. „Va fi o firma de publicitate de tip outdoor. Initial, vom actiona pe plan regional, apoi ne vom extinde la nivel national. Aceasta a fost propunerea considerata de noi interesanta si pe care am decis sa o sprijinim.

Impreuna am creat o emulatie si ne-am gandit spre ce vom orienta afacerea, pentru ca initial planul era putin diferit. Intentia noastra este de a ne orienta si spre publicitate neconventionala”, a declarat Gabriel Mardarasevici.

Cu cei 250.000 de euro vor fi achizitionate cinci ercane uriase cu leduri, tanarul administrator urmand sa se ocupe de toate detaliile. Momentan face evaluari pentru a se stabili cele mai bune locatii pentru instalarea panourilor, investigheaza piata si discuta cu furnizorii de panouri publicitare. „Ideea mi-a venit dupa ce am fost in Olanda cu o bursa, in timpul liceului. Acolo sunt peste tot astfel de ecrane, iar la noi nu am vazut decat in Capitala”, spune Razvan Antohie. Aportul sau banesc la afacere va fi de 10.000 de euro, bani pe care i-a primit de la parinti. In familie, niciunul dintre parinti nu se ocupa de afaceri, mama lucrand in justitie, iar tatal fiind constructor. „Business-planul meu a avut cinci pagini si presupunea instalarea a doar doua panouri in Iasi. Ulterior, s-a dezvoltat. Cred ca in cel mult doi ani si jumatate va fi recuperata investitia”, spune tanarul antreprenor. Profitul urmeaza sa fie reinvestit, iar reteaua sa fie extinsa in tot ceea ce inseamna peisajul outdoor din Romania. „Domeniul publicitatii este in plina expansiune si construirea unei astfel de retele in zona noastra constituie o oportunitate. Sunt foarte bucuros sa sprijin un tanar din Iasi in dezvoltarea acestei afaceri care va aduce bani si din alte zone ale tarii catre Moldova”, declara Bogdan Pitigoi. „Cand am inceput evaluarea proiectelor, ne bazam pe un algoritm de calcul strict legat de planurile de afaceri pe care le aveam in fata. Am constatat pe parcurs ca mai exista insa un element de evaluare, foarte important: empatia fata de antreprenor. La acest prim proiect, atitudinea antreprenorului a avut o influenta importanta asupra punctajului”, spune Gabriel Mardarasevici.

Trei aspecte spun ei ca au fost evaluate. „In primul rand, ne-am uitat la riscuri. In al doilea rand, a contat cat de ancorat este in realitate. Dar foarte importanta a fost empatia, pentru ca noi vom deveni parteneri cu acest tanar.

Ne-am intalnit cu alti sase candidati, dar am considerat ca el este cel mai aproape de ceea ce ne-am dorit”, explica Mardarasevici.

Apelul lansat de cei doi oameni de afaceri in iarna a adunat in cateva luni 20 de business-planuri. Dintre acestea, sase au intrat intr-o faza finala de analiza.

„Majoritatea proiectelor vizau serviciile, mai ales cele din spatiul virtual. Este aici o zona inca neexploatata. De altfel, ultimul proiect cu care suntem in faza avansata de discutie, trebuie doar sa mai rafinam ideea, este pe domeniul comertului electronic”, a declarat Gabriel Mardarasevici. „Ingerii” de la Iasi au primit o propunere si pentru a dezvolta o afacere in domeniul productiei, dar care a pierdut competitia din cauza costurilor prea mari. „Investitorul estimase finantarea necesara la 120.000 de euro, dar dupa ce am analizat in detaliu planul de afaceri am realizat ca investitia va depasi 400.000 de euro”, spune Mardarasevici. Cei doi intreprinzatori au fost invitati la Bucuresti la o competitie similara, dar numai pentru proiecte in spatiul virtual, printre investitori numarandu-se si Radu Georgescu sau Marius Ghenea.

Un „business angel” este o persoana fizica ce investeste o parte din patrimoniul sau intr-o companie inovativa. In afara de bani, un „business angel” va pune la dispozitia antreprenorului competentele, experienta, relatiile pe care le are si o parte din timpul sau. De obicei, un „business angel” nu se implica efectiv in administrarea afacerii, ci traseaza doar liniile strategice pe care trebuie sa le urmeze initiatorul ei. Nu de putine ori, decizia acestor antreprenori de a deveni finantatorii unei afaceri aflate la inceput de drum este mai mult legata de intuitie decat de criterii rigide prestabilite. Prin experienta sa, un „business angel” veritabil are un fler deosebit in a sesiza potentialul unei idei noi de afaceri.

In SUA, acolo unde o astfel de afacere este extrem de populara, s-a intocmit chiar si un profil al „ingerilor”:
• varsta medie: 47 de ani;
• un venit anual apropiat de 90.000 USD (considerat un venit mare);
• o avere care de regula nu depaseste un milion de dolari (in jur de 750.000 de dolari);
• absolventi de studii superioare - au avut propria afacere;
• investestesc aproximativ 37.000 USD in fiecare noua afacere;
• noua din zece investitii sunt destinate micilor afaceri de inceput, cu mai putin de 20 de angajati;
• cel mai des motiv de respingere a unei afaceri este potentialul mic de crestere, pretul mare al actiunilor, lipsa capacitatilor manageriale si lipsa informatiilor despre intreprinzator.

Gabriel Mardarasevici este fondatorul companiei Radix, care a activat in domeniul IT. In urma cu doi ani, a vandut actiunile firmei catre Ness Technologies, companie in cadrul careia ocupa, in prezent, pozitia de director de dezvoltare pentru Romania si Europa de Est. O parte din banii obtinuti in urma tranzactiei i-a investit in domeniul turismului. La Vatra Dornei a incheiat constructia cabanei „La Mos Vencu“. Complexul este folosit in special pentru teambuildinguri sau intalniri pentru oamenii din lumea IT-ului. Potrivit acestuia, valoarea investitiei s-a ridicat la peste jumatate de milion de euro. De asemenea, investitiile omului de afaceri s-au indreptat si catre piata imobiliara. Acesta a achizitionat un sediu de birouri cu o suprafata de 1.600 metri patrati in centrul orasului, pe care l-a inchiriat. A cumparat si alte cateva hectare de teren tot in Iasi. Per total, investitia din domeniul imobiliar s-a ridicat la aproximativ doua milioane de euro. Pe langa afaceri, ieseanul si-a facut si un cadou de 200.000 de euro. Mai exact, si-a cumparat anul trecut un autoturism Bentley Continental Flyng Spur, una dintre cele mai scumpe masini care circula prin Iasi.

Bogdan Pitigoi este patronul companiei Casa Auto Tester. Averea sa este estimata la 18 milioane dolari. Principala sa activitate este in domeniul auto, firma pe care o patroneaza avand in portofoliu 12 marci de autoturisme pe care le comercializeaza prin reteaua din Iasi si Moldova. Acum doi ani a vandut jumatate din actiunile de la firma de automobile magnatului Ion Tiriac, cu care era deja asociat. Tranzactia s-a ridicat la cateva milioane de euro. Pitigoi spune ca intentioneaza sa construiasca pentru fiecare marca pe care o comercializeaza cate un complex auto. In urma cu numai cateva saptamani, a lansat noul complex pentru Land Rover. Grupul de firme patronat de iesean a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de 20 de milioane de dolari si a obtinut un profit de 2,3 milioane de dolari. Omul de afaceri este pasionat de autoturisme, nu doar in sens comercial, ci este si pilot de curse. Bogdan Pitigoi a investit si in domeniul industriei usoare, obtinand profituri importante de pe urma afacerilor in sistem lohn. La aceste firme a fost insa actionar minoritar.