Tara noastra a mai reusit o „performanta” rusinoasa. Desi are iesire la mare, o retea hidrologica impresionanta si Delta Dunarii, Romania practica un pescuit de subzistenta, iar cantitatile de peste livrate pe piata interna sunt cu mult sub nivelul resurselor. In asemenea conditii, acest sector are o contributie redusa la dezvoltarea economiei nationale si la satisfacerea cererii interne, si aproape inexistenta la export.

Specialistii afirma ca Romania ocupa un loc codas pe piata europeana la acest capitol din mai multe motive, printre care se numara: slaba capitalizare a agentilor economici din domeniu, ambarcatiunile imbatranite, tehnologiile moderne de pescuit care patrund mult prea lent pe piata din Romania si costurile de productie care se mentin ridicate. Judetul Constanta are inregistrati, la filiala locala a Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura (ANPA), 668 de pescari profesionisti. Directorul ANPA, Ion Costianu, spune ca 350 dintre pescari activeaza in Marea Neagra, 250 la Dunare si 68 pe lacul Sinoe. Pescarii sunt grupati in 55 de unitati economice, dintre care: 48 la mare, doi pe Dunare si cinci la Sinoe. Oficial, in 2007, pescarii din Constanta au capturat 633 de tone de peste, dintre care: 600 tone la mare, 13 tone la Dunare si peste 20 tone pe lacul Sinoe.

In acest an, in lunile februarie-martie, au fost raportate 26 tone, dintre care: 14 tone la mare, sapte tone la Dunare si cinci tone pe Sinoe. Cantitatea de peste capturata este cu mult sub nevoile populatiei judetului Constanta si sub media statelor europene. In aceste conditii, nici nu se poate pune problema ca pestele prins la Constanta sa mai ajunga pe mesele locuitorilor din alte judete ale tarii. In medie, pentru consumul anual al fiecarui locuitor au revenit doar 885 de grame de peste, din intreaga cantitate prinsa in 2007. Productivitatea scazuta a pescarilor explica de ce tara noastra a ajuns in ipostaza de a importa pana si peste. In medie, fiecare pescar din Constanta a reusit sa prinda 947,6 kg de peste in anul 2007, respectiv 2,59 kg de peste pe zi. In conditiile in care un kilogram de peste se vinde, in medie, cu putin peste zece lei, este clar ca nimeni nu poate trai decent dintr-o astfel de ocupatie. Specialistii recunosc faptul ca, in realitate, cantitatea de peste capturata in judetul Constanta este mult mai mare, dar, nici asa, nu reuseste sa acopere mai mult de 30% din cerere.

Pescarii amatori nu au voie sa comercializeze peste

Pescarilor profesionisti li se alatura si 600 de persoane care practica pescuitul ca un hobby in judetul Constanta. Si „pescarii de weekend” sunt organizati in asociatii, iar capturile lor oficiale sunt limitate la 5 kg pe zi. Pestele prins de pescarii de ocazie nu poate fi vandut, el fiind destinat exclusiv consumului propriu. In realitate, cea mai mare parte din pestele capturat, de multe ori prin metode interzise (cu ajutorul plaselor monofilament sau chiar a curentului electric - n.r.), ajunge pe piata neagra. Cei care pescuiesc fara sa aiba permis evita sa intre in legalitate pentru ca nu doresc sa plateasca impozite. In judetul Constanta exista 17 puncte de colectare a pestelui, acestea fiind aprovizionate, in special, de capturile facute de oamenii legii de la braconieri. Pestele descoperit in plasele celor certati cu legea sau prins in perioadele de prohibitie este confiscat de jandarmi sau de politistii de frontiera si valorificat prin intermediul acestor centre de colectare a pestelui.

Bursa pestelui

In incercarea disperata de a resuscita acest domeniu, Ministerul Agriculturii a anuntat, de curand, ca intentioneaza sa organizeze burse de peste in mai multe judete din tara, printre care si Constanta. In principiu, un asemenea mecanism le-ar aduce pescarilor preturi mai bune si ar contribui la relansarea investitiilor in domeniu, dar punerea in aplicare a unui asemenea proiect depinde de cerere si oferta. In prezent, consumul de peste din Romania este mult mai mic decat media Uniunii Europene. La nivel national, media anuala este de 4 kg pe cap de locuitor, de 20 de ori mai mica fata de Spania, spre exemplu, care atinge 80 kg/locuitor anual. Media europeana este de 25 kg/locuitor, iar tara noastra intentioneaza sa ajunga, pana in 2013, la un consum de 9 kg/locuitor.

230 de milioane de euro de la UE pentru relansarea pescuitului romanesc

Pescuitul romanesc a intrat in atentia UE datorita potentialului piscicol pe care il prezinta tara noastra, mai ales in regiunea Marii Negre. Pe baza Programului Operational Sectorial in domeniul pescuitului aprobat, la sfarsitul anului trecut, de Comisia Europeana, Romania va accesa fonduri pentru dezvoltarea pisciculturii. UE a alocat fonduri in valoare de 230 milioane euro, bani ce pot fi accesati pana in anul 2013 de toti specialistii interesati. Acest instrument financiar conceput de UE are drept scop asigurarea dezvoltarii durabile a sectorului romanesc de pescuit si acvacultura, in stransa corelatie cu cel european. Beneficiarii au inceput, din martie, sa depuna proiecte, dupa ce CE a emis o decizie pentru acordarea unui avans de 16 milioane de euro Romaniei, adica 7% din fondurile totale alocate in perioada 2007/2013. Avansul poate fi folosit pentru promovarea programului, asistenta tehnica sau finantarea serviciilor de consultanta pentru cei care vor sa acceseze fonduri. Programul pentru pescuit este unul mai general, este un document-cadru, care cuprinde axele, masurile de finantare si alocarile financiare pentru masuri pentru perioada 2007/2013. Comitetul de Monitorizare este format din reprezentanti ai unor institutii publice pentru Ministerul Agriculturii si cel al Mediului, dar si din reprezentanti ai firmelor din domeniul piscicol si al asociatiilor din domeniu. Proiectele pot fi depuse la Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, iar dupa semnarea contractului cu beneficiarul, acestea vor fi transmise Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Programul Operational Sectorial din domeniul pescuitului vizeaza, in principal, modernizarea flotei de pescuit, sprijinirea pescarilor si derularea de investitii in acvacultura. Derularea programului presupune o finantare de aproximativ 360 de milioane de euro, din care 230 de milioane de euro vor proveni din fonduri UE.

„In prezent, majoritatea pescarilor practica un pescuit de subzistenta, desi acest sector poate fi o activitate profitabila. Pescuitul s-a dezorganizat dupa Revolutie, astfel ca la Marea Neagra flota de pescadoare s-a diminuat la jumatate, numarand astazi doar noua nave”, spune Ion Costianu. In afara de cele noua nave ramase, forta de pescuit a judetului de la malul marii se mai compune din 127 de ambarcatiuni licentiate la mare, 93 de ambarcatiuni licentiate la Dunare, 34 licentiate la complexul Razelm-Sinoe si 700 de pescari.

Avalansa confiscarilor

Daca pescuitul „la lumina zilei” nu este o afacere prea infloritoare, nu acelasi lucru se poate spune si despre braconaj. De la inceputul acestui an, politistii de frontiera au confiscat 10.896 kg peste si 87 kg icre, pe care diverse persoane, in majoritatea cazurilor cetateni romani, le detineau fara a avea documente de provenienta ori le obtinusera prin practicarea ilegala a pescuitului. Din cele peste zece tone de peste, noua au fost capturate de politistii de frontiera constanteni, ca de altfel si intreaga cantitate de icre.

De asemenea, au fost retinute 43 de ambarcatiuni, 16 motoare de barci, 25.000 metri de plase monofilament, 185 metri patrati de navoade si 370 alte unelte de pescuit. Pe numele persoanelor care au incalcat legislatia in domeniu, in functie de gravitatea faptei, au fost intocmite dosare penale pentru savarsirea infractiunii de braconaj piscicol ori au fost aplicate sanctiuni contraventionale. Astfel, in perioada 01 ianuarie-30 aprilie 2008, s-au constatat, in zonele de frontiera, 545 de infractiuni de braconaj piscicol si 246 de contraventii, valoarea amenzilor aplicate fiind de 31.980 lei. Motivatia principala a celor care practica braconajul piscicol - in perioadele de prohibitie, fara autorizatie sau cu unelte de pescuit interzise prin lege - este obtinerea de profituri substantiale, neimpozabile si cu un minim de efort, ignorand legislatia specifica si aducand prejudicii mari fondului piscicol existent.

Pe de alta parte, potrivit bilantului de activitate pe 2007, inspectorii constanteni ai ANPA au intocmit, la nivelul judetului Constanta, 396 de documente de control si inspectie, constatand 126 de nereguli, pe care le-au sanctionat cu amenzi contraventionale in valoare totala de 10.300 lei, bani care au ajuns integral la bugetul de stat. Au fost confiscate sase tone de peste in valoare de 27.657 lei, bani virati tot la bugetul de stat. De asemenea, au fost retrase patru licente de pescuit, s-au dat noua avertismente si au fost consemnate si stopate 45 de acte de braconaj pe Dunare. Totodata, au fost confiscate 2.681 de plase pescaresti, patru traule, unelte monofilament interzise prin lege, carute, barci si motoare.

Recolta de peste, in scadere continua

Romania si Bulgaria sustin dublarea cotei de pescuit la calcan, de la 100 de tone la 200 de tone anual, pentru ambele state si liminarea cotei la sprot, avand
in vedere ca, impreuna, cele doua tari pescuiesc mai putin de jumatate din cantitatea stabilita pentru aceasta specie. Cotele se refera la pescuitul respectivelor specii de pesti din Marea Neagra. Temele pentru care cele doua tari au pozitii comune privesc eliminarea cotei de pescuit la sprot, datorita cantitatii mici pescuite - Romania si Bulgaria pescuiesc impreuna 7.000 tone e an si au o cota de 15.000 tone pe an - si dublarea cotei de pescuit la calcan, de la 100 tone pe an la 200 tone pe an, pentru ambele tari. Calcanul si sprotul sunt principalele doua tipuri de resurse comerciale pescuite de flota bulgara si de cea romana. Anul 2008 este primul in care UE a impus cote pentru pescuitul celor doua specii in Marea Neagra. Potrivit datelor Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, anul trecut, captura de sprot a Romaniei a fost de peste 2.000 de tone, iar cea de calcan de doar 48 de tone. Alarmant este faptul ca, din anul 1990, cantitatea de peste prins in Marea Neagra se afla in scadere continua. Potrivit statisticilor ANPA, inainte de Revolutie se pescuiau 13.000 de tone de peste anual. In 1990 s-a ajuns la 1.500 tone, iar in perioada 1991-2005 s-au extras, in medie, cate 3.500 tone/an. Anul 2006 a insemnat o scadere semnificativa de 550 tone, iar anul trecut, captura s-a diminuat cu alte 600 tone. Si dinamica productiei de peste de apa dulce a suferit modificari majore in ultimii 30 de ani. Astfel, daca in 1970 productia anuala depasea 12.000 tone de peste, anul trecut aceasta a fost de 3.300 tone. Potrivit unor date statistice intocmite de specialistii Institutului National de Cercetare si Dezvoltare (INCD) „Delta Dunarii”, este greu de spus, din punct de vedere cantitativ, care specie de peste a suferit cel mai mare declin.

Mai multe specii de sturioni, pe cale de disparitie

Potrivit INCD „Delta Dunarii”, fata e anul 1970, in 2005 productia de babusca si rosioara a scazut de la 4.000 tone la mai putin de 200, stiuca a scazut de la 2.200 tone la sub o suta, iar somnul de la 1.050 tone la 75 tone. Acelasi lucru s-a intamplat si cu speciile de crap, biban, salau, scrumbie sau lin, dar si cu familia sturionilor. Practic, chiar daca au suferit modificari majore in punct de vedere cantitativ, comparativ cu anul 1970, singurele specii care sunt „pe plus” sunt carasul si fitofagul. Mai mult chiar, statisticile arata ca, anul trecut, jumatate din productia de peste a fost reprezentata de caras. Cantitatea de peste pescuit in scopuri comerciale a scazut mult prea mult, iar grav este ca mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie. Scaderea alarmanta a numarului de sturioni i-a determinat pe reprezentantii Ministerului Agriculturii si pe cei ai Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor sa a masuri pentru protejarea acestei specii. In acest sens, anul trecut, fost emis un ordin comun, care vizeaza interzicerea pe o perioada e zece ani a pescuitului comercial l speciilor de sturioni si a comercializarii produselor si subproduselor obtinute de la sturionii capturati pe teritoriul Romaniei. Totodata, normativul interzice si folosirea oricaror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, in zonele de pescuit din apele naturale romanesti. De asemenea, apare obligatia redarii in mediul natural a exemplarelor de sturioni capturate accidental, indiferent de starea acestora. Pentru ca prevederile acestui ordin au un impact negativ asupra afacerilor pe care le desfasoara, Organizatia de Producatori Piscicoli Stelnica-Fetesti a contestat in instanta documentul. Dupa o analiza minutioasa a ordinului, dar si a motivatiei pescarilor, Curtea de Apel Bucuresti a respins, prin sentinta civila nr. 517 din 19 februarie 2007, cererea de suspendare a ordinului comun MAPDR/MMGA. Ca urmare, masurile dispuse de cele doua ministere pentru conservarea populatiilor e sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania vor trebui respectate cu sfintenie, in caz contrar, sanctiunile fiind foarte dure. Specialistii in acvacultura spun ca trebuie luate at mai urgent masuri de protejare speciilor pe cale de disparitie, in vederea dezvoltarii de proiecte pentru repopularea baltilor si a lacurilor si, nu in ultimul rand, pentru realizarea unui plan de actiune pentru incurajarea dezvoltarii industriei piscicole.pe cale de disparitie