Activitatea bancilor centrale a suferit numeroase schimbari de-a lungul timpului. Multe banci nationale adopta in prezent o politica transparenta de comunicare a politicilor si previziunilor lor, insa procesul de intelegere a rolului bancilor centrale este la inceput. Strategia de comunicare optima din partea bancilor nationale ramane inca subiect pentru dezbaterile specialistilor. Si in privinta Bancii Nationale a Romaniei (BNR) parerile sunt impartite.In trecut se credea ca activitatea bancilor centrale trebuie invelita in mister. Acum cateva zeci de ani, parerea cea mai intalnita printre conducatorii bancilor centrale era ca oficialii care gandeau si aplicau politicile monetare trebuie sa dezvaluie cat mai putin si mai criptic posibil din inten- tiile lor. Modul de a privi activitatea bancilor nationale s-a schimbat insa drastic in ultimii ani, transparenta activitatii lor si procesul comunicational fiind altfel intelese acum.In timp, comunicarea intentiilor privind politica monetara de catre bancile nationale s-a transformat dintr-o pacoste intr-un instrument–cheie in stabilirea nivelului dobanzilor. Multe banci centrale au deve- nit mult mai transparente in privinta activitatii lor si au pus mai multa greutate pe procesul de comunicare, arata un studiu publicat de mai multi profesori de economie, in colaborare cu consilieri de la Banca Centrala Europeana si din cadrul unor banci nationale europene.

Mesajele BNR pot fi mai transparente

Politica monetara a bancii centrale autohtone nu a fost de fiecare data anticipata corect de analistii finan- ciari din piata. Un exemplu relevant este ultima sedinta monetara, cand, desi previziunile majoritatii analistilor indicau o stagnare a dobanzii, BNR a hotarat majorarea la 9,75%.Intrebat de ,,Financiarul“, economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, a spus ca declaratiile oficialilor Bancii Nationale trebuie privite la momentul in care au fost fa- cute. Astfel, nu intotdeauna mesajul BNR se materializeaza. Uneori, deciziile BNR sunt transparente, alteori, nu, este de parere Ionut Dumi- tru. In unele cazuri, decizia bancii centrale de a modifica dobanda monetara poate fi usor de anticipat, dar cateodata ,,BNR semnalizeaza stanga si trage dreapta“, asa cum a fost cazul la ultima modificare de dobanda din 6 mai 2008. Guvernatorul bancii centrale trebuie privit inclusiv prin prisma comentariilor si interventiilor verbale pe care le face si care pot influenta piata. In plus, la stabilirea dobanzii de politica monetara, BNR poate face si compromisuri intre presiunea pietei interne si semnalele venite din exterior. In privinta estimarilor analistilor financiari de pe piata autohtona, economistul-sef al Raiffeisen Bank ne-a declarat ca exista banci in care isi dau cu parerea si persoane implicate in businessul institutiei, ceea ce ,,nu este foarte etic“.

BNR nu semnalizeaza fals

Adrian Vasilescu, directorul de comunicare al BNR, precizeaza ca banca centrala nu-si permite sa emita semnale false in piata. In ceea ce priveste neconcordantele dintre estimarile bancii centrale si cele ale analistilor financiari, in nicio privinta BNR nu se lasa influentata de ceea ce spun expertii din afara institutiei, a mai spus Vasilescu. Estimarile analistilor au un caracter general - se fac pe toate pietele si nicaieri in acelasi timp, din aceasta cauza ele potrivindu-se foarte rar, intamplator, cu acelea ale bancii centrale. Mai mult decat atat, BNR are un intreg birou de analiza si prognoza, avand la dispozitie date complexe, multilaterale. Banca centrala lucreaza cu directii intregi atunci cand decide conditiile de stabilire a dobanzii monetare, in timp ce analistii lucreaza mai degraba individual.Mai mult decat atat, BNR isi ia intotdeauna masuri de prevedere, luand in calcul diferitele tipuri de inflatie, inclusiv inflatia emotionala, data de anticipatiile si emotiile din piata. In timp ce banca centrala se uita la anticipatiile din piata, analistii nu fac acest lucru. In plus, exista divergente si in privinta intereselor pe care le servesc diversele analize. Astfel, in timp ce BNR serveste interesului general, analistii financiari sunt in slujba intereselor private. BNR are in primul rand interesul ca Romania sa nu devina o piata prea interesanta pentru speculantii financiari.Legat de nepotrivirile dintre prognozele analistilor si cele ale bancii centrale, Nicolae Chidesciuc, senior economist al ING Bank, ne-a declarat ca este ceva normal ca diferentele sa existe. Asa ceva se intampla in orice tara, pentru ca fiecare analist in parte se bazeaza pe anumite lucruri atunci cand isi intocmeste prognozele. Chidesciuc nu crede ca analistii financiari incearca sa influenteze piata prin estimari false, pentru ca in felul acesta ei ar deveni inconsistenti in prognozele pe care le fac si ar pierde astfel din prestigiu. In privinta BNR, economistul ING Bank spune ca rolul bancii centrale este sa transmita semnale clare si ca banca centrala nu are niciun interes sa creeze incertitudine, pentru ca astfel ar induce volatilitate pe piata. De cand a inceput ciclul de intarire a politicii monetare, BNR a procedat corect si este de asteptat sa continue sa faca la fel si in continuare. Totusi, Chidesciuc crede ca BNR ar trebui sa mai lucreze la transparenta.

Efecte controversate

Efectele benefice ale comunicarii bancilor centrale sunt puse inca sub semnul intrebarii, fiind subiect de dezbatere pentru specialistii financiari internationali, se arata in studiul citat. O intrebare-cheie se afla in centrul controversei: contribuie comunicarea bancilor centrale la eficienta politicii monetare prin crearea de stiri (de exemplu, mutarea ratelor de dobanda pe termen scurt in directia dorita) sau prin tinerea noutatilor sub tacere (reducerea brusca a dimensiunii pietei)? In literatura de specialitate exista sustinatori ai ambelor ipoteze. Unii dintre ei se concentreaza pe impactul comunicarii bancilor centrale asupra pietelor financiare. Astfel, daca perspectivele comunicate se adeveresc, pretul activelor ar trebui sa reactioneze corespunzator si deciziile ar trebui sa fie mai usor de anticipat. Alti finantisti evidentiaza insa diferentele dintre strategiile de comunicare ale bancilor centrale atat in timp, cat si in spatiu. Bancile centrale cu strategii de comunicare diferite au inregistrat performante economice diferite. O politica transparenta a bancilor centrale, insotita de o comunicare bogata, este, in principiu, benefica. Dar rezultatele comunicarii bancilor centrale nu sunt intotdeauna de bun augur. Prost gandita sau prost executata, comunicarea poate face mai mult rau decat bine.
Nu este inca evident daca o banca nationala face mai mult bine comunicand in detaliu intentiile sale. De obicei, bancile centrale nu comunica absolut tot, dezbaterile interne ramanand secrete. Doar cateva banci nationale fac publica proiectia pentru vii- tor a dobanzii monetare. In multe cazuri, bancile centrale nu trimit niciun semnal inaintea intalnirilor in care se stabileste politica monetara sau chiar inainte de a fi emise comunicate ori rapoarte importante, ceea ce conduce la concluzia ca, in anumite circumstante, comunicarea libera este indezirabila si poate aduce prejudicii.

Transparenta este benefica

Studiul afirma ca inca nu s-a cazut de acord asupra solutiei ideale a politicii de comunicare venita dinspre bancile centrale. Practicile adoptate de banci difera de la caz la caz si sunt in continua evolutie. Aproape de a crea un consens in literatura teoretica de specialitate este ideea ca transparenta bancilor centrale este benefica atat pentru ele, cat si pentru societate. Totusi, in domenii precum evolutia economiei, in care chiar si bancile centrale pot primi semnale contradictorii, ar trebui sa existe o retinere in comunicare din partea acestora. Cu toate acestea, comunicarea onesta venita dinspre bancile nationale poate indrepta asteptarile in directia corecta. Un alt punct de vedere este acela ca predictibilitatea deciziilor de politica monetara s-a imbunatatit considerabil in multe tari, inclusiv prin reducerea semnalelor false emise de bancile centrale. Exista insa si cazuri nedorite,in care mai multe voci se fac auzite din sfera de activitate a bancilor nationale, dar solutia acestei probleme nu este tacerea, ci clarificarea semnalelor emise. Mai mult decat atat, prognoza bancilor centrale asupra economiei si politicii monetare are un impact substantial in pietele financiare, fiind o consecinta imediata a comunicarii. Declaratiile oficiale, rapoartele si comunicatele de presa venite dinspre bancile centrale par a avea cele mai clare si consistente efecte empirice asupra pietelor financiare. Divulgarea strategiilor bancilor centrale conduce si la consecinte pe termen lung, legate de tinta de inflatie, stabilitatea preturilor si nivelul veniturilor populatiei, ceea ce provoaca o legatura indisolubila intre comunicare si variabilele macroeconomice.