Pana la jumatatea lunii mai s-au inregistrat 9.088 de dosare de faliment, in crestere cu 183% fata de perioada similara a anului trecut. Acesta este un semn clar de insanatosire economica a Romaniei. Pe de o parte, aceasta crestere accelerata incarca rolul instantelor de judecata si se poate ajunge la un blocaj procedural. Pe de alta parte, situatia va genera profituri marite pentru recuperatorii de creante si lichidatori.

Pornind de la datele inregistrate in evidentele Ministerului Justitiei si potrivit instantelor de judecata, pana la mijlocul lunii trecute s-au inregistrat 9.088 de cazuri de faliment, cu 183% mai mult decat in perioada corespunzatoare din urma cu un an, observa Agentia de colectare debite Urban si Asociatii. Anul trecut, au fost inregistrate 15.118 de dosare de faliment. Daca se pastreaza acest ritm de crestere, Urban estimeaza ca anul curent ar putea aduce falimente cat anii 2005-2007 cumulat.

Profituri pentru recuperatori si lichidatori

Anul in curs va aduce un varf foarte mare pentru afacerile societatilor specializate in lichidarile judiciare din tara noastra, care vor gestiona un numar foarte mare de cazuri. In egala masura, piata avocaturii va creste mult pe segmentul de litigii si profiturile generate din aceasta zona vor fi extrem de mari. Asta pentru ca, „in medie, la un dosar de faliment se depun zece cereri de inscriere creante din partea unor creditori”, declara Iulian Urban. Se vor obtine astfel un numar de peste 230.000 de creditori implicati in aproximativ 23.000 de falimente, adica un numar de 253.200 de justitiabili care vor apela la avocati pentru a le fi reprezentate interesele.

Media cifrei de afaceri a agentiilor de colectare a creantelor din Romania este estimata la 11 milioane de euro anual. „Este greu de estimat la cat se ridica nivelul colectarii creantelor in Romania, insa putem aprecia o piata a agentiilor de colectare creante la 11 milioane de euro anual”, a declarat directorul Departamentului de colectare creante Coface Romania, Constantin Coman. Piata este in crestere, insa se afla sub nivelul celei din Polonia, unde sunt inregistrate peste 100 de agentii de colectare. In Romania sunt maximum 20 de agentii de colectare, indica Departamentul de colectare creante Coface Romania.

Pericolul blocajului procedural

„Cresterea de o asemenea maniera a numarului de cazuri de insolventa comerciala care sunt deferite judecatorilor sindici incarca extrem de mult rolul instantelor de judecata si se poate ajunge la un blocaj procedural”, avertizeaza Urban. O solutie ar fi suplimentarea numarului de judecatori sindici, astfel incat sa nu se ajunga la prelungirea excesiva a solutionarii dosarelor avand ca obiect legea insolventei comerciale si la supraaglomerarea rolului instantelor de judecata. „A devenit evidenta necesitatea cresterii numarului de complete de judecata, ajungandu-se la doua in fiecare zi, cu exceptia zilei de luni”, a precizat asociatul coordonator la ARL SPRL, Andreea Mazilu. Initial, la inceputurile Legii falimentului, in anul 1999, erau doua complete de judecatori, iar numarul cauzelor era foarte redus, aproximativ 20-30 pe complet.

Incepand cu a doua jumatate a anului 2005, s-a simtit nevoia sporirii acestora, ajungandu-se in 2006 la cate doua complete in aproape fiecare zi a saptamanii. In 2007, in mod constant au fost stabilite doua complete pentru fiecare zi, cu exceptia zilei de luni, cand este un singur complet, a amintit Mazilu. Aceasta a fost consecinta directa a cresterii numarului de actiuni prin care a fost sesizat tribunalul pe procedura falimentului.

Lichidare in regim de urgenta

Ca urmare a eforturilor depuse de judecatorii sindici in colaborare cu lichidatorii judiciari si cu avocatii si colectorii de debite, timpii aferenti procedurilor de lichidare tind sa scada foarte mult. „Prin Legea 85/2006 s-a creat posibilitatea intrarii unei societati direct in procedura falimentului, fara a mai fi necesara numirea unui administrator judiciar”, a declarat lichidatorul Bogdan Grabowski. In consecinta, s-a creat premisa urgentarii procedurii.

Un aspect negativ este ca, dupa deschiderea procedurii insolventei, actele procedurale se publica in Buletinul Insolventei, ceea ce are drept consecinta, de multe ori, prejudicierea uneia dintre parti, de regula a creditorului, accesul facandu-se pe baza de abonament. „E dificila urmarirea tuturor anunturilor. Prin Legea 64/1995, era necesara citarea si comunicarea actelor catre fiecare parte”, subliniaza Grabowski. Au fost sporite atributiile administratorului/lichidatorului judiciar.

Neajunsuri legislative

O parte nefavorabila macroeconomic este aceea ca ANAF are in continuare un rol extrem de redus in deschiderea procedurilor de faliment impotriva marilor si micilor datornici la stat. Ca aspect negativ ar mai putea fi si faptul ca se permite atragerea raspunderii administratorilor in privinta faptelor ilicite ca bancruta simpla sau frauduloasa, acest lucru facand greu aplicabila procedura, arata agentia Coface. Exista insa si alte pareri. „Atragerea raspunderii administratorilor nu complica procedura insolventei. De regula, atragerea raspunderii administratorilor intervine la sfarsitul procedurii, cand este stabilit pasivul”, declara Grabowski. Modificarile legislative nu au avut vreo consecinta asupra inregistrarii unui numar mai mare sau mai mic de dosare, adauga acesta.

Dinamica falimentelor

Din analiza datelor inscrise pe Portalul Instantelor de Judecata al Ministerului Justitiei reiese ca in martie s-au inregistrat 2.124 de dosare de faliment, record national lunar al numarului de cazuri noi de faliment cu care au fost sesizate instantele de judecata. O comparatie simpla cu anul 2005 indica faptul ca luna martie a acestui an se apropie, in privinta acestei statistici, de situatia din intreg anul 2005, cand au fost inregistrate doar 2.690 de cazuri pe parcursul intregului an. Martie 2008 este urmata, in topul numarului de cereri noi de deschidere a procedurii insolventei, de luna februarie 2008, cand au fost inregistrate 2.110 cazuri noi, spre deosebire de luna februarie 2007, cand au fost inregistrate doar 271 de cazuri.

Creditorii s-au vazut incurajati in a cere falimentul multor rau-platnici. Printre cauzele falimentelor s-au numarat concurenta produselor din import, indisciplina financiara iar, mai specific, in agricultura, lipsa recoltelor sau a asigurarilor impotriva calamitatilor naturale. Interesant este faptul ca orase precum Constanta, Brasov sau Cluj, care economic sunt imediat dupa Bucuresti, nu se regasesc in primele cinci locuri ale topului numarului de cazuri de falimente noi pe judete. „In aceste zone, creditorii fie prefera sa isi recupereze banii prin negocieri cu debitorii, fie aleg calea executarii silite sau a proceselor pe fond in detrimentul cazurilor de faliment”, declara Urban.

Dialogul creditor - debitor

Tot mai multi creditori apeleaza la faliment ca solutie de a isi recupera banii in cazul in care detin o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitorilor lor. Acesta este insa si un semnal de alarma care demonstreaza ca dialogul intre creditori si debitori cand vine vorba de plata unor restante este extrem de diminuat. Aceasta in conditiile in care anul trecut a crescut numarul cazurilor in care procedurile de insolventa au fost inchise ca urmare a incheierii de acorduri de plata intre debitori si creditorii acestora la peste 8% din cazuri, de la 3% in 2006. Spre comparatie, in Anglia, numarul total al falimentelor care se inchid prin negocieri si plata este de aproximativ 35% din numarul total al cauzelor deschise pe rolul instantelor.

2124 de dosare de faliment s-au inregistrat in martie, record ational lunar al numarului de cazuri noi de faliment despre care au fost sesizate instantele de judecata