Relatiile comerciale internatio­nale depind in mare masura de cele politice si de perceptiile pu­blice. Cifrele oficiale recente reflecta deprecierea legaturilor cu Sin­­ga­pore. In cazul relatiei cu Rusia, exista spectrul unei amenintari explicite in acest sens.

Scandalurile diplomatice in care sunt implicati oficiali ai statului roman aflati in misiuni externe au efecte directe asu­pra balantei comerciale. In primele cinci luni ale acestui an, defici­tul comer­cial in relatia cu Singapore a fost de 14,09 milioane de euro, dupa ce, in perioada similara a anului trecut, Ro­mania a avut un excedent de 15,99 mi­lioane de euro. Astfel, exporturile au sca­zut cu 63%, de la 20,71 la 7,51 milioane de euro, iar impor­turile au crescut cu 358%, de la 4,71 la 21,60 milioane de euro, potrivit datelor Cen­trului Roman pentru Promovarea Comer­tului si In­vestitiilor Straine (CRPCIS).

Pe plan politic, relatia cu statul din sud-estul Asiei a fost afectata de acci­dentul produs anul trecut de Silviu Io­nes­cu, fost insarcinat cu afaceri al Ro­­­maniei in Sin­gapore. Pe 15 decembrie 2009, Silviu Io­nescu, aflat la volanul unui autoturism al Ambasadei Ro­ma­niei din Singapore, a fost implicat in doua accidente. Trei per­soane au fost ranite, iar una dintre acestea a mu­rit dupa 10 zile. Martorii citati de presa locala au relatat ca Ionescu se afla sub in­fluenta bauturilor alcoolice. Aflat sub pro­tectia Conventiei de la Viena, Sil­viu Ionescu a evitat jurisdictia penala din Singapore si s-a intors in Romania. Acest element a produs o emotie publica in Sin­gapore, dublata de acuzatii si de ce­reri adre­­sate statului roman de a an­cheta acci­dentul. In februarie 2010, Io­nescu a fost oficial pus sub urmarire penala de catre Parchetul General pen­tru ucidere din cul­pa, parasirea locului accidentului si fals in declaratii. Pentru a intelege tipul de emotie publica, trebuie amintit ca este un caz in mare parte similar cu incidentul in care si-a pierdut viata fostul muzician Teo Peter, in 2004, in care a fost implicat un militar al SUA. Diferenta este ca Singapore nu este par­tener strategic al Romaniei, iar relatiile politice si economice sunt afectate pe termen lung.

Conditionari de la Moscova

Cel mai actual este cazul diploma­tului roman acuzat de spionaj de Fede­ratia Rusa. Pe 16 august, FSB, serviciul rus de securitate, l-a retinut pe Gabriel Grecu, Se­cretar I la Ambasada Romaniei de la Mos­cova, in timp ce acesta ar fi incercat sa obtina informatii militare secrete de la un cetatean rus. Ulterior, Grecu a fost decla­rat persona non grata si a trebuit sa para­seasca Rusia. Romania a raspuns in mod similar, declarand per­sona non grata un diplomat cu ace­lasi rang din misiunea Fe­deratiei Ruse la Bucuresti.

In mijlocul acestui scandal, a inter­venit o declaratie a lui Konstantin Kosa­cev, presedintele Comisiei de Afaceri Ex­­terne din Duma de Stat de la Moscova, care a extins aria posibilelor consecinte ale scandalului. Kosacev a spus ca este pro­babila „deprecierea relatiilor bilate­rale nu numai in domeniul politic, dar si in rela­tiile economice”. Aceasta decla­ratie agresiva este neuzuala in tipologia scan­dalurilor care presupun expulzarea de diplo­mati.

Contextul relatiilor bilaterale este mult mai complicat luand in consi­derare mai multi parametri: relatia poli­­­tica bila­terala aproape inghetata, sta­tu­tul Romani­ei de membru al NATO si al UE sau jo­curile de securitate din zona Marii Ne­gre. In ceea ce priveste relatia economica, Romania are deja un deficit comercial traditional. In primele cinci luni din 2010, exporturile Roma­niei s-au ridicat la 259,5 milioane de euro, iar im­porturile - la 838,5 milioane, potrivit datelor CRPCIS. Defi­citul este generat in principal de impor­turile ma­sive de combustibili.  

Ce ar putea urma, pornind de la acest nivel? Serghei Afontev, sef de depar­tament la Institutul pentru Economie Mondiala si Relatii Internationale din Moscova, spune ca sunt improbabile orice fel de consecinte economice ale acestui scan­dal. „Sanctiu­nile economice nu sunt o cale «standard» de rezolvare a «scan­dalurilor de spionaj» si nu exista niciun motiv de a trata cazul recent drept unul extraor­dinar”, a declarat Afontev pentru „Finan­ciarul”. Acesta a legat, insa, su­biectul eco­nomic de evo­lutiile geo­stra­tegice din Republica Moldova. „Cea mai sensibila tema politica in relatiile poli­tice ruso-ro­mane este, evident, aceea a Moldo­vei/Trans­nistriei. In masura in care cele doua parti sunt indeajuns de in­telepte incat sa permita ca situatia re­feritoare la Transnistria sa fie deblocata, relatiile eco­nomice dintre tarile noastre nu vor avea nicio piedica de ordin po­litic”, a mai spus Afontev.

Exista si solutii

Stefan Popa, presedintele Uniunii So­cie­tatilor de Expeditii din Romania si spe­cialist in comert exterior, spune ca scandalul diplomatic nu va afecta in mod direct relatiile comerciale, pentru ca oamenii de afaceri „isi vad de treaba lor”. „Insa incidentul va acri in conti­nuare rela­tiile bilaterale, care si asa nu sunt grozave, pentru ca Rusia continua o politica hege­monica la nivel mondial, iar noi ne dove­dim in continuare slabi. Nu sunt de acord cu politica pumnului sau a tipatului, ci cu politica discutiilor, de care noi ne ferim”, a declarat Popa. Aces­ta a amintit ca Ro­mania a pierdut piata rusa dupa 1990, in special domeniile mobilei, cons­truc­tiilor si ali­men­tar, ca urmare a neglijentei si a ori­entarii po­litice spre Occident. Solutiile ar fi relu­area dialogului la nivel politic, pe subiecte de interes comun, si asu­marea obiectivului UE de producere a 20% din energie din surse regenerabile, pana in 2020, pentru a scapa de spectrul santa­jului energetic. 

In urma amenintarii lui Kosacev, Popa a transmis o scrisoare deschisa prin care a cerut autoritatilor romane sa reac­tioneze public prin interventii ex­plicite. „Dialogul trebuie purtat cu rab­dare, cu decenta, dar fara sa uitam ca la demnitate nu trebuie facut rabat si ca trebuie sa cautam si sa prezentam in discutii nu rugaminti fara acoperire, ci acele ele­mente care sa-l deter­mine pe partener sa accepte faptul ca noi existam, ca nu ne poate neglija si ca intere­sele sale ii dicteaza sa trateze cores­pun­zator par­tenerii”, se arata in documentul citat.