In varf de sezon pentru sectorul constructiilor, dar pe fondul nefavorabil al reducerii cererii de locuinte, piata constructiilor rezidentiale s-a prabusit in luna iulie, comparativ cu cea anterioara cu aproximativ 50%, arata ultimele date statistice publicate de Institutul National de Statistica (INS). Cifrele nu sunt mai incurajatoare nici in sectorul industrial, unde atat comenzile noi, cat si cifra de afaceri, au scazut cu 13,5%, respectiv cu 7,3%. Aceste evolutii din prima luna a trimestrului al treilea duc involuntar la concluzia ca fostul ministru de Finan­te, Sebastian Vladescu, s-a grabit atunci cand a anun­tat ca exista semne ale iesirii economiei Romaniei din recesiune.

Spre exemplu, ca serie ajustata, in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, volumul total al lucrarilor in sector a scazut in iulie fata de iunie 2010, cu 28,3%, iar comparativ cu luna corespunza­toa­re a anului precedent declinul a fost de 22,5%, potrivit INS. Trebuie amintit ca vorbim despre o activitate sezoniera, cu varf de crestere, de regu­la, in lunile de vara ale anului. Cele mai pro­nuntate scaderi s-au inre­gistrat in zona lucrarilor de reparatii capitale (-54,9%) si la lucrarile de constructii noi (-28,9%). Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor de constructii la cladirile rezidentiale s-a diminuat cu 48,3%, la cladirile nerezidentiale cu 21,2% si la constructiile ingineresti cu 12,9%.

Volumul lucrarilor de constructii, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, in luna iulie 2010, comparativ cu luna iulie 2009, a scazut cu 22,5%. Scaderea a fost reflec­tata la lucrarile de reparatii capitale (-41,9%) si la cele de constructii noi (-29,4%). Singura zona unde s-a inre­gistrat crestere este reprezentata de lucrarile de intre­ti­nere si reparatii curente (+27,4%). Pe obiecte de cons­tructii, volumul lucrarilor de constructii a scazut ast­fel: la cladirile rezidentiale cu 52,7%, la cladirile ne­re­zidentiale cu 24,0% si la constructiile ingineresti cu 4,0%", se arata in comunicat.

Rezultatele la sapte luni se mentin negative

In primele sapte luni din acest an, fata de intervalul similar din 2009, volumul lucrarilor de constructii, serie ajustata (in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate), a scazut cu 15,9%. Domeniile care au tras in jos sectorul au fost lucra­rile de constructii noi (-25,7%) si cele de reparatii capitale (-16,4%). Totusi, in intervalul mentionat s-a inregistrat o crestere la lucrarile de intretinere si reparatii curente cu 16,8%.  Pe obiecte de constructii au fost scaderi pe toate componentele. Astfel, volumul de constructii in zo­na locativa s-a redus in sapte luni  cu 38,2%, la cladiri nerezidentiale cu 23,9%, iar la constructii ingineresti cu 0,7%.

Comenzile noi din industrie, in vrie

Comenzile noi din industrie au scazut in iulie fata de iunie cu 13,3%, dupa o scadere mai accentua­ta a bunurilor de capital, dar au urcat cu 24,7% compa­rativ cu aceeasi luna a anului trecut, potrivit datelor INS. Astfel, in iulie fata de iunie, industria bunurilor intermediare a coborat cu 6,7%, cea a bunurilor de uz curent cu 3,3%, iar cea a bunurilor de folosinta indelungata a crescut cu 6,1%.

Totusi, in primele sapte luni ale anului, comen­zile noi din industrie s-au majorat pe ansamblu com­pa­rativ cu perioada corespunzatoare din anul pre­ce­dent cu 24%, datorita cresterilor inregistrate in industria bunurilor intermediare (+30,6%), industria bunurilor de capital (+26,8%) si industria bunurilor de folosinta indelungata (+18,7%). Industria bunu­rilor de uz curent a scazut cu 0,2%.

Luna iulie a adus si o diminuare a cifrei de afaceri din industrie, -7,3% fata de iunie. Principala cauza o reprezinta scaderile accentuate in industriile extrac­tiva si prelucratoare. Astfel, in iulie fata de iunie industria extractiva a scazut cu 11,5%, iar cea prelucra­toare cu 7,1%. Pe marile grupe industriale, scaderi ale cifrei de afaceri s-au inregistrat in toate sectoarele: industria bunurilor de capital (-15,2%), industria bunurilor de folosinta indelungata (-7,8%), industria bunurilor intermediare (-4,6%), industria bunurilor de uz curent (-3,5%) si industria energetica (-1,5%). Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, cresterea cifrei de afaceri din industrie a fost datorata in principal avansului inregistrat in industria prelucratoare, cu 8,3%. Pe marile grupe industriale, cresteri ale cifrei de afaceri s-au inregis­trat in industria bunurilor de capital (+12,8%), industria bunurilor intermediare (+12,8%), industria energetica (+6%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+4,2%). Industria bunurilor de uz curent a scazut cu 3,4%.  In primele sapte luni ale anului, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 10,3% pe fondul unui avans de 11,1% a industriei prelucratoare si unei scaderi de 6,2% a industriei extractive.

Semestrul II a debutat cu cea mai drastica scadere lunara a creditelor pentru populatie: 2,2 mld. lei

Soldul total al finantarilor desti­nate populatiei a scazut in iulie cu 2%, diminuarea fiind deter­mi­nata in special de cea a cre­ditelor acordate in valuta. Vo­lumul imprumuturilor s-a redus in iulie cu 2,2 miliarde de lei fata de luna precedenta, pana la 102,1 miliarde de lei, fiind cea mai drastica scadere lunara inregistrata in ultimul an. Motivele constau in cresterea fiscalitatii si a somajului, reducerea veniturilor, dar si in reticenta bancilor.

Semestrul II pe piata creditarii po­pu­latiei a debutat cu o contractie a tuturor componentelor comparativ cu ultima luna din prima jumatate a anului. Cu alte cuvinte, cresterea fiscalitatii si a so­ma­jului, reducerea veniturilor, dar si reti­centa bancilor determinata de am­plificarea neperformantei si-au pro­dus pe deplin consecintele in luna iulie. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere ca inceputul semestrului II a coincis si cu acela al concediilor. Soldul total al finantarilor a scazut in iulie cu 2%, di­mi­nu­area fiind determinata in special de reducerea volumului cre­di­telor acordate in franci elvetieni, ex­primate in lei, cu 5,3%. Contractia lunara inregistrata de im­prumuturile in moneda nationala a fost de 0,5%, iar cea a creditelor in euro, de 2,3%.

Cea mai drastica reducere lunara

Soldul finantarilor acordate gospo­da­riilor populatiei s-a redus in luna iulie cu 2,2 miliarde de lei fata de luna prece­denta, pana la 102,1 miliarde de lei, fiind cea mai drastica scadere lunara in­re­gis­tra­ta in ultimul an. De la inceputul lui 2010, soldul finantarilor destinate po­pu­latiei a crescut cu 2,1 miliarde de lei.

Pe componente, cea mai mare sca­de­re ca valoare a inregistrat-o creditul in eu­ro, care s-a diminuat cu 1,2 miliarde de lei, cel in franci elvetieni s-a redus cu 750 de milioane de lei, iar cel in moneda na­tio­nala cu numai 200 de milioane de lei. Im­prumuturile in lei, destinate in gene­ral consumului, au ajuns, de altfel, la mi­ni­mul ultimelor 12 luni, nivelul inregistrat in iulie 2010, de 37,4 miliarde de lei, fiind cu aproximativ 2 miliarde de lei mai mic decat in luna similara din 2009.

Totusi, in timp ce finantarile in lei s-au inscris in ultimul an pe un trend clar de scadere, cele in euro au crescut de la inceputul anului, avansul fiind deter­mi­nat de reluarea programului „Prima casa”. Soldul creditelor in euro s-a plasat in iulie 2010 la 51,3 miliarde de lei, in crestere cu 2,3 miliarde de lei fata de finalul anului trecut.

Scaderea pe consum, 8 mld. lei

In iulie 2010, creditul de consum a in­re­gistrat o scadere cu 2,3% fata de iu­nie, pana la 66,1 miliarde de lei, pe fon­dul diminuarii finantarilor in valuta, de 3% in euro si de 5,5% in franci elvetieni. Cele in lei s-au redus cu numai 0,35%. Cu toate acestea, creditarea in moneda nationala destinata consumului a atins la inceputul semestrului II cel mai scazut nivel al soldului, de 28,3 miliarde de lei, cu aproape 8 miliarde de lei mai putin decat la finalul anului trecut.

De altfel, minim istoric s-a inre­gistrat si in ceea ce priveste creditarea ipotecara in lei, soldul diminuandu-se in iulie pana la 1,65 miliarde de lei.

Comparativ cu luna precedenta, finan­tarile au scazut cu 1,2%, in timp ce imprumuturile in euro s-au contractat cu 1,4%, iar cele in franci elvetieni, cu 4,7%. Volumul total al creditelor pentru locuinte s-a plasat in iulie la 27,4 miliarde de lei, 80% din sold fiind credite in euro, 21,7 miliarde de lei.

Soldul finantarilor in franci elvetieni a coborat la inceputul semestrului II cu 23 de milioane de lei fata de iunie, pana la 4 miliarde de lei.

Creditul guvernamental, aproape 55 mld. lei

Ultimele date publicate de Banca Nationala indica un sold al creditelor acordate sectorului guvernamental, ce include si emisiunile de titluri de stat, in valoare de 54,9 mld. lei. Practic, din mo­mentul declansarii crizei econo­mice, nivelul imprumuturilor acordate auto­ri­ta­tilor publice a crescut de cinci ori, de la 11,5 miliarde de lei in sep­tem­brie 2008. De la inceputul anului, cel mai mare avans lunar a fost inregistrat in iulie 2010, de 2,2 miliarde de lei, insa cel mai ridicat ritm de crestere a fost atins in noiembrie 2009, cand fata de luna pre­cedenta creditul guverna­mental ur­case cu 7,5 miliarde de lei.