In pofida cresterii ratei creditelor ne­per­formante, institutiile financiare ne­ban­care au obtinut castig net din do­banzi, un fapt ce indica, in opinia Ban­cii Nationale, utilizarea de catre aces­tea a unor marje de dobanda ridicate. La finalul semestrului I, cheltuielile cu  provi­zioanele in sectorul IFN s-au plasat la un nivel de 900 de milioane de lei, in scadere cu 300 de milioane de lei fata de valoarea inregistrata la sfarsitul primului trimestru.

Trecerea rapida a economiei de la un avans puternic la o recesiune semnifi­cativa a actionat sever asupra institu­tiilor financiare nebancare (IFN), care au expu­neri in cea mai mare parte pe lea­sing auto si credite de consum, acoperite cu garantii ce se depreciaza rapid in pe­rioade de scadere economica. Totusi, in pofida cresterii ratei creditelor neperfor­mante, sectorul IFN a obtinut castig net din dobanzi, un fapt ce indica, in opinia Bancii Nationale, utilizarea de catre aces­tea a unor marje de dobanda ridicate.

Potrivit bancii centrale, IFN-urile s-au finantat si au acordat credite in euro in proportie de peste 80% din totalul opera­tiunilor derulate in perioada decembrie 2008-iunie 2010. Prin urmare, cheltuielile si veniturile din dobanzi au depins de ratele de dobanda in euro pe pietele in­ternationale, de riscul de tara si de gradul de solvabilitate al acestora. Pierderile in­registrate de institutiile financiare neban­care s-au datorat in principal cheltuielilor cu provizioanele, BNR aratand ca exista posibilitatea ca profitabilitatea acestor institutii sa se imbunatateasca in perioa­da urmatoare daca procesul de recu­pe­rare a creantelor va avansa.

Cheltuielile cu provizioanele au scazut in T2

La finalul semestrului I, cheltuielile cu  provizioanele in sectorul institutiilor financiare nebancare (IFN) s-au plasat la un nivel de 900 de milioane de lei, in scadere cu 300 de milioane de lei fata de valoarea inregistrata la sfarsitul primului trimestru. Nivelul maxim al acestor chel­tuieli a fost atins in septembrie 2009, de peste 1,6 miliarde de lei. Banca Nationala arata ca aceasta dinamica a fost influ­entata de deteriorarea calitatii porto­foliului de credite si a afectat indicatorii de profitabilitate ai sectorului IFN.

Astfel, la 30 iunie 2010, rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel ma­xim, de 17%, cu aproape 7 puncte procen­tuale peste valoarea inregistrata de secto­rul bancar. Comparativ cu septembrie 2008, momentul declansarii crizei fi­nan­ciare, acest indicator a crescut de aproa­pe sase ori, de la aproximativ 3%. Totusi banca centrala arata ca tendinta de deteriorare a calitatii portofoliului de credite s-a intrerupt in ultimul trimestru al anului 2009, iar datele aferente pri­mu­lui semestru al anului 2010 consemneaza o stabilizare. Astfel, dupa ce ritmul de crestere a ratei creditelor neperformante a atins un nivel de 75% in martie 2009, la finalul anului trecut scazuse la 5%. Ulterior, in primul trimestru a crescut usor la 10%, diminuandu-se la 8% la sfar­situl semestrului I din 2010. „Datele afe­rente primului semestru al anului 2010 consemneaza stabilizarea tendintei, cu un ritm incetinit al deteriorarii calitatii portofoliului de credite”, explica repre­zentantii BNR.

Riscul de contagiune externa este redus, dar...

Sectorul IFN din Romania este de­tinut in cea mai mare parte, direct sau in­direct, de institutii financiare europene, care ii asigura finantarea. Potrivit bancii centrale, cea mai mare pondere in struc­tura imprumuturilor atrase, de apro­ximativ 30%, o reprezinta finantarile ob­ti­nute din Austria, urmate de cele din Romania - 15%, Olanda - 13,7%, Marea Britanie - 8,5%, Franta - 8%, Luxemburg - 6,5%, Elvetia - 5,5%. In aceste conditii, BNR considera ca riscul de contagiune externa prin aceste expuneri bilantiere este redus in aceasta perioada, deoarece principalele state de origine ale companiilor-mama nu se confrunta cu provocari in domeniul stabilitatii financiare care sa conduca la retragerea rapida a fondurilor. Totusi, ban­ca centrala atrage atentia ca „nu se exclude insa riscul ca o institutie fina­nta­toare importanta sa intampine dificultati ori ca un soc extern sa deterioreze per­ceptia finantatorilor asupra riscurilor din sectorul intern al IFN”.