Procesul de largire a Uniunii Europene va continua, dupa pauza luata in 2007, cand au fost primite Romania si Bulgaria. La sfarsitul lunii iulie, au inceput negocierile cu Islanda. De aproape 10 ani Turcia se afla in proces de discutii. Croatia ar putea deveni, in 2012, cel de-al 28-lea membru al UE, iar Macedonia a facut deja un pas in UE, odata cu introducerea euro pentru mediul de afaceri.

Nici criza financiara globala, nici criza datoriilor europene si nici problemele generate de ultimii intrati in Uniunea Europeana - Romania si Bulgaria - nu au modificat planurile de extindere ale Bruxellesului. Cel putin deocamdata. Autoritatile europene au promis sa lase inca deschisa usa UE, subliniind, totodata, ca niciunul dintre candidati nu va fi favorizat. Criteriile raman la fel de severe, cele 35 de capitole ale negocierilor sunt aceleasi pentru toti.

Prima tara care ar trebui sa pa­seasca in calitate de al 28-lea membru este Croatia, care a parcurs o mare parte din drum odata cu regle­men­tarea diferendumului ei cu Slovenia. Urmeaza Islanda, care are insa doua probleme in relatiile cu UE: regulile comunitare privind pescuitul si cazul bancii Icesave, a carei prabu­sire a creat o datorie de 3,9 mld. euro, repre­zentand depunerile nerestituite, in special ale cetatenilor olandezi si britanici. Tratativele cu Turcia par sa nu se mai finalizeze, problema inte­grarii europene devenind un fel de instrument al intereselor intre cele doua parti.

Croatia - un exemplu pentru regiune

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, s-a aratat incre­zator in sansele Croatiei de a finaliza negocierile de aderare la UE „in urmatoarele 12 luni”, dar a avertizat Zagrebul ca nu va exista o indulcire a criteriilor.

Westerwelle a felicitat Croa­tia pentru solutia de reglementare a diferendului frontalier cu Slovenia, dand de inteles ca acest lucru ar putea servi drept exemplu pentru regiune. Oficialul german a laudat, in egala masura, progresele realizate de Zagreb in lupta impotriva coruptiei.

Si cancelarul austriac Werner Fayman a remarcat, recent, progresele inre­gistrate de Croatia in sensul inte­grarii europene, care deschid, in opi­nia acestuia, perspectivele de aderare pentru restul tarilor din Balcanii de Vest. „Progresele inregistrate de Croa­tia in negocierile de aderare la UE reprezinta un model pentru intreaga regiune”, a precizat Faymann, dupa o intrevedere avuta luna trecuta cu premierul croat Jadranka Kosor. La randul sau, acesta a declarat ca incheierea negocierilor de aderare a Croatiei la UE „ar fi un mesaj foarte important adresat tarilor vecine”.

Croatia, o tara mult mai dezvoltata decat unele dintre actualele membre UE, are un PIB pe cap de locuitor de 17.500 de dolari, comparativ cu 12.500 in cazul Bulgariei sau 11.500 in cel al Romaniei.

Pescuitul - marea problema a Islandei

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, s-a aratat incre­zator in sansele Croatiei de a finaliza negocierile de aderare la UE „in urmatoarele 12 luni”, dar a avertizat Zagrebul ca nu va exista o indulcire a criteriilor.

Westerwelle a felicitat Croa­tia pentru solutia de reglementare a diferendului frontalier cu Slovenia, dand de inteles ca acest lucru ar putea servi drept exemplu pentru regiune. Oficialul german a laudat, in egala masura, progresele realizate de Zagreb in lupta impotriva coruptiei.

Si cancelarul austriac Werner Fayman a remarcat, recent, progresele inre­gistrate de Croatia in sensul inte­grarii europene, care deschid, in opi­nia acestuia, perspectivele de aderare pentru restul tarilor din Balcanii de Vest. „Progresele inregistrate de Croa­tia in negocierile de aderare la UE reprezinta un model pentru intreaga regiune”, a precizat Faymann, dupa o intrevedere avuta luna trecuta cu premierul croat Jadranka Kosor. La randul sau, acesta a declarat ca incheierea negocierilor de aderare a Croatiei la UE „ar fi un mesaj foarte important adresat tarilor vecine”.

Croatia, o tara mult mai dezvoltata decat unele dintre actualele membre UE, are un PIB pe cap de locuitor de 17.500 de dolari, comparativ cu 12.500 in cazul Bulgariei sau 11.500 in cel al Romaniei.

Turcia - reper al consumului mondial

Potrivit unui raport Business Monitor International (BMI), Turcia va deveni un adevarat reper mondial al potentialului de consum pana in 2020, gratie mediului sau favorabil afacerilor, dar in special bunei cresteri demo­grafice (Turcia numara deja peste 70 mil. locuitori). Cu o evolutie pozitiva a PIB estimata, pentru ur­matorii ani, intre 4,5% si 5,7%, consumul alimentar total va afisa un progres de 34% intre 2009 si 2014, consumul alimentar pe cap de lo­cuitor urmand sa prezinte o crestere de 21%. O tendinta care va depinde de dezvoltarea serviciilor de distributie si a industriei agro-alimen­tare, sector unde activeaza deja marci precum DiaSa, Birlesik Magazalar sau BIM, Coca-Cola si Anadolu Efes, primul producator de bere din Turcia. Toti acesti actori au prevazut strategii de expansiuni in anii urmatori.

Alte puncte ale economiei turce:

•  In S2 2010 Turcia a exportat auto­mobile in valoare totala de 4,4 mld. $ si a importat de 9,3 mld. $
• Exportul s-a redus in 2009 cu 10,3 mld. $, pana in 8,1 mld. $, importul a pierdut 22,5 mld. $, pana la 17,1 mld. $, comparativ cu 2008
• 2,3 mld. $ reprezinta castigurile realizate de la inceputul acestui an de economia turca din exportul de armament, cifra care in 2009 s-a ridicat la 832 mil.$
• Podurile si autostrazile cu plata au adus Turciei, in primele sapte luni ale anului in curs, 259,7 mil. $, din care 81,9 milioane reprezinta incasarile pentru traversarea celor doua poduri care unesc Europa si Asia. In 2009, castigurile totale pe acest segment de activitate s-au cifrat la 326,1 mil. $

Sportul aduce bani

Gazduit anul acesta de Turcia (28 august-12 septembrie), Campionatul Mondial de baschet va aduce tarii organizatoare investitii de aproape 160 mil. euro. Sunt asteptati peste 100.000 de straini, astfel ca hotelurile din ora­sele unde vor avea loc meciuri (Istan­bul, Ankara, Izmir si Kaiseri) vor avea un grad de ocupare de 100%.  In plus, potrivit unor estimari preli­minare, statul turc va castiga aproape 44 mil. euro din vanzari de bilete si cazarea echipelor participante.

Opera­torul Turkcell, unul dintre principalii spon­sori ai intrecerii, a calculat ca fiecare fan al baschetului va cheltui, in medie, 400 de euro, suma totala fiind apreciata la 15 mil. euro. Turcia a investit 85 mil. euro in orga­nizarea campionatului, din care 80 mil. au fost folosite pentru recons­tructia princi­palelor arene spor­tive.

Turcia, mai pregatita pentru zona euro decat tari care au adoptat deja moneda unica

Turcia indeplineste mai bine criteriile de adoptare a monedei unice europene decat multe dintre tarile aflate deja in zona euro, potrivit unei analize a „International Herald Tribune“ (IHT), pornind de la pre­misa ca decenii la rand s-a vorbit ca Turcia nu este pregatita sa adere la Uniunea Euro­peana, ca este prea ina­poiata din punct de vedere econo­mic pentru a intra in spatiul comu­nitar. Un argu­ment care nu mai este valabil in conditiile in care Turcia a devenit o putere economica cu ritm rapid de dezvoltare, cu un grup de companii internationale competitive care acce­seaza pietele de export din Rusia si Orientul Mijlociu si atrag totodata investitii de ordinul miliar­delor de dolari, arata publicatia mentionata.

„Vechile puteri pierd din energie, atat economic, cat si intelectual. Turcia este suficient de puternica sa se descurce singura”, considera Vural Ak, in varsta de 42 de ani, fondatorul si directorul general al companiei de leasing auto Intercity, cea mai mare firma de profil din Turcia. In urma cu 10 ani, Turcia avea un deficit bugetar de 16% din PIB si o inflatie de 72%. Transformarea economica este atat de mare incat Turcia este mai aproape de respectarea criteriilor de adoptare a euro, daca va intra in UE, decat majoritatea economiilor cu probleme, care folosesc moneda uni­ca chiar de la introducerea acesteia. Datoria publica este de 49% din PIB, plafonul admis de legislatia euro­peana fiind de 60%, in timp ce defi­citul bugetar poate fi adus cu usu­rinta anul viitor sub pragul de 3% din PIB. Singurul obiectiv major care mai trebuie indeplinit este reducerea inflatiei, in prezent de aproape 8%. Exporturile Turciei au crescut cu 13% in iunie, iar tara are legaturi eco­nomice stranse cu state precum Irak, Iran, Rusia si Azerbaidjan. Evolutia economiei turce ridica, in opinia jurnalistilor de la IHT, o intrebare cu totul noua: cine are mai mare nevoie de aderarea acestui stat la UE, Turcia sau Europa? (Mircea Doaga)