In ziua de  30 septembrie, actionarii kazahi ai rafinariei Petromidia vor hotari cate obligatiuni vor mai rascumpara de la stat si cate dintre acestea vor fi convertite in actiuni. Ei iau serios in calcul majorarea capitalului Rompetrol Rafinare cu 517 milioane de euro, ceea ce inseamna ca statul nu va mai vedea niciun ban din datoria istorica.

In ultima zi a lunii septembrie, Consiliul de Administratie al Rompetrol  Rafinare, operatorul rafinariei Petromidia, a convocat Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor pentru a aproba majorarea capitalului social al companiei cu pana la 517 milioane de euro, echivalent in lei. Data adunarii coincide cu scadenta pentru rascumpararea de catre KazMunaiGaz din Kazahstan, proprietarul Rompetrol Rafinare, a obligatiunilor emise in 2003 in contul datoriilor istorice ale rafinariei Petromidia, care au avut o valoare totala de 571 de milioane de euro. Pana in prezent, kazahii au platit 54 de milioane de euro si spun ca aceasta suma le confera statutul de actionar majoritar si dupa procesul de conversie in actiuni, de la data de 30 septembrie. In convocatorul AGEA se spune ca „valoarea de mai sus (517 milioane de euro - n.r.) poate comporta modificari in sensul reducerii ei in functie de eventualele plati care pot fi facute de Societate (Rompetrol Rafinare - n.r.)”. Eventualele plati sunt mai degraba iluzorii pentru ca managementul Rompetrol a declarat saptamana trecuta ca nu are bani de platit din pricina conditiilor economice prin care trece compania, dar si economia. Conversia obligatiunilor in actiuni readuce statul roman in actionariatul rafinariei dupa 10 ani. Momentul este neprielnic pentru stat pentru ca va intra in posesia a peste 45% dintr-o societate care an de an raporteaza pierderi. Astfel, in 2007, in ultimul an al lui Dinu Patriciu la Rompetrol, Petromidia a „realizat” un minus de 314,3 milioane de lei, iar apoi  in era KazMunaiGaz pierderile au crescut la 465 de milioane de lei in 2008 si la 474 de milioane de lei in 2009. La jumatatea acestui an Rompetrol Rafinare a anuntat un minus de 119 milioane de lei. Din aceste considerente si mai ales ca exista o seceta mare la capitolul venituri din bugetul statului, autoritatile vor sa incaseze toata suma de 517 milioane de euro si sunt dispuse sa actioneze Rompetrol in judecata daca vor vedea bani mai putini sau nu vor mai primi nimic.

Parteneri la privatizare

Actiunile controversate ale proprietarilor Rompetrol dateaza inca de la privatizarea Petro­midia, in 2000. Atunci,   Consiliul de Adminis­tratie al Fondului Proprietatii de Stat (pre­de­cesorul AVAS) a decis scoaterea pentru a doua oara a rafinariei, tinuta pe butuci din cauza capusarii. Sunt depuse trei oferte de cumparare insa numai una intruneste conditiile, si anume cea a Rom­pe­trol Group, firma inregistrata in  Olanda. Ter­me­nii financiari au fost urmatorii: pretul de achizitie 50,5 milioane de dolari, asumarea datoriilor de catre stat de 225 de milioane de dolari si catre Bancorex si Ministerul Finantelor de 325 de milioane de dolari si aport de capital social de 205 milioane de dolari. In spatele Rompetrol Group statea o increngatura de off-shore-uri inregistrate in Luxemburg, Liechtenstein si Insulele Cayman controlate de Dinu Patriciu si de Sorin Marin. Acestea erau asociate cu IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale, si DEG, o institutie de investitii private a guvernului german. La scurt timp,  Sorin Marin se retrage din actionariat si este inlocuit de OMV. Preluarea Petrom de catre austrieci, in 2004, duce la cumpararea de catre Patriciu a 25% din Rompetrol, adica partea OMV, astfel incat omul de afaceri a ajuns sa detina 80% din companie.

Afaceri suspecte marca Patriciu

Proaspat actionar al Petromidiei, in 2000, Patriciu plateste pretul prevazut in contractul cu statul pentru preluarea rafinariei insa niciodata nu a dat vreun leu in contul datoriilor istorice, pentru ca Rompetrol avea o optica diferita asupra acestora fata de statul roman. Cearta pe seama sumelor a durat patru ani, pana in 2003, cand guvernul Nastase este de acord sa converteasca datoriile de 571 de milioane de euro in obligatiuni, cu termen de maturitate sapte ani, iar garantarea acestora s-a facut cu actiuni. In cei opt ani de control la Petromidia, Patriciu a reusit sa intre in gura justitiei prin cel putin doua actiuni - creantele din Libia si manipularea pietei de capital. In primul caz, procurorii il acuza de Patriciu ca a recuperat ilegal o creanta externa a Romaniei in Libia de 85 de milioane de dolari. Suma respectiva este rezultatul unor lucrari pe care fosta firma de stat, Rompetrol, le-a facut in statul african. Patriciu sustine ca dupa privatizarea Rompetrol dreptul de recuperare a sumei i-a revenit lui, nu statului roman. In cel de-al doilea caz, procurorii sustin ca in 2004, cand s-a listat Rompetrol Rafinare la Bursa de Valori Bucuresti, Patriciu si doi parteneri de-ai sai, Phil Stephenson si Colin Hart, au prejudiciat Rompetrol cu 6 milioane de dolari in doar o saptamana prin intermediul unui off-shore din Cipru.