Zilele acestea se discuta tot mai mult de noua Lege a salarizarii unitare in sis­temul public. Premierul Emil Boc si mi­nistrul Muncii, Mihai Seitan, fac decla­­ratii despre cat de important este acest act normativ si anunta cresteri de salarii. In plus, seful Executivului atrage atentia Parlamentului ca trebuie sa adop­te ur­gent documentul, pentru ca, in caz con­trar, nu poate fi intocmit bugetul de stat pentru 2011. Scenariul este unul extrem de cunoscut. In aceiasi termeni se dis­cuta si in urma cu un an. Sunt insa si une­le diferente majore. Ca de exem­plu, nivelul de salarizare, care a scazut intre timp cu cel putin 25%. In schimb, acum lipsesc grevele diverselor categorii de bugetari, nemultumiti de grilele de salarizare.

Prima lege a fost „incalcata” de Executiv

Cabinetul Boc si-a asumat raspun­de­rea pe Legea privind salarizarea uni­tara a personalului platit din fonduri publice, in luna septembrie 2009. Sub pre­textul ca legea trebuie aprobata ur­gent, pentru a respecta intelegerea cu Fon­dul Mone­tar, guvernul a evitat dez­baterile in Par­lament. Asumarea ras­punderii venea insa dupa mai multe luni de negocieri esuate cu sindicatele. Grevele ma­gis­tratilor, de exemplu, ne­multumiti ca le sunt diminuate veni­turile, au adus comentarii extrem de dure la adresa guvernantilor. Protestele au continuat chiar si dupa adoptarea legii, majoritatea categoriilor de salariati vizate de acest act normativ fiind ne­multumite de coeficientii de salarizare stabiliti de Exe­cutiv.

In luna octombrie, peste 750.000 de salariati din invata­mant, sanatate, ad­ministratie publica si politie s-au aflat in greva generala de o zi. Drept raspuns, premierul Emil Boc a anuntat ca este dispus sa schimbe grila unica de sala­rizare, daca partenerii so­ciali pot face, in 30 de zile, o noua grila care sa tina cont de resursele financiare si sa fie agreata de toata lumea. De­claratia era cel putin cinica, intrucat ve­nea la capatul a cel putin sase luni de ne­gocieri esuate. In pofida protestelor, legea a fost promulgata (Legea 330/2009) in luna noiembrie, iar de la 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare. Singura pro­mi­siune obtinuta de bugetari a fost ca, in urmatoarele sase luni, sa fie purtate noi discutii pentru imbunatatirea actului normativ.

Guvernul a inceput sa modifice legea chiar din prima luna de aplicare. Prin­tr-o ordonanta de urgenta s-a decis sis­tarea mai multor sporuri, astfel ca, pentru o par­te dintre bugetari, venitu­rile au sca­zut sub nivelul lunii decem­brie 2009. Desi, prin Legea 330/2009 se preciza clar ca nicio persoana nu va inregistra o di­minuare a salariului brut de care bene­ficiaza la nivelul lunii decembrie 2009. Cateva luni mai tarziu, acelasi guvern a aprobat un pachet de masuri de aus­teritate, prin care a stabilit ca salariul minim pe economie sa fie diminuat de la 705 lei (cat prevedea Legea salarizarii unitare) la 600 de lei. De asemenea, sca­derea cu 25% a venitu­rilor angajatilor din sistemul public a facut ca actul normativ aprobat in sep­tembrie 2009 sa nu mai aiba nicio rele­vanta in realitate.

Salariul minim - intre 600 de lei si 705 lei

Acum, guvernul a intocmit un nou text, care cuprinde alte grile de sala­rizare. Raportul intre salariul minim si cel maxim este de 1 la 15, in timp ce anul trecut diferenta era de la 1 la 12. Din nou sunt promise majorari de salarii, numai ca acum totul porneste de la un minus de 25%. Salariile bugetarilor ar putea creste in 2011 cu procente de 20, 16, 12, 8, 4 sau 1, in functie de nivelul acestora, cele pana in 800 de lei beneficiind de cea mai mare majorare, se precizeaza in  proiectul lan­sat de cateva zile in dez­batere publica. Liderii sindicali apre­ciaza ca la nivelul salariilor din 2009 se va reveni, cel mai devreme, peste patru ani.

Discutiile despre nivelul salariului minim au fost reluate din acelasi stadiu ca si anul trecut. Acum, ca si atunci, patronatele vor ca si pentru anul viitor sa fie pastrat la acelasi nivel, de 600 de lei, maximum 640 de lei, in timp ce sin­dicatele cer  o majorare de pana la 705 lei. O varianta de compromis luata in calcul este separarea bugetarilor de an­gajatii de la privat in stabilirea castigului minim. „In aceste conditii, bugetarii pla­titi de la bugetul central, nu cei din autoritatile locale, ar negocia salariul minim cu guvernul, iar salariatii de la privat cu patronatele si sindicatele“, a explicat Marius Opran, presedintele executiv al UGIR-1903. Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Moca­nu, a declarat ca guvernul are deja in analiza un astfel de proiect.

Premierul Emil Boc a anuntat vineri ca o decizie finala privind cuantumul salariului minim pe economie, pentru anul viitor, va fi luata in aceasta saptamana. In Legea 330/2009 se preciza ca, in  2011, salarul minim va ajunge la 765 de lei.

Cabinetul Boc nu mai spune nimic despre impactul financiar

Cele doua acte normative au in comun faptul ca presedintele Romaniei va avea cel mai mare salariu, fiind singura functie careia i-a fost atribuit coeficientul maxim. In noul proiect, acest coeficient este de 15, fata de 12 in vechiul text. Noul proiect nu mai cu­prinde nicio cifra legata de impactul fi­nanciar asupra bugetului general conso­­lidat, nici pe termen scurt, pentru anul curent, nici si pe termen lung. De asemenea, nu se mai spune nimic des­pre impactul macro­eco­nomic. O expli­catie ar putea fi aceea ca guvernul nu stia daca isi va putea res­pecta angaja­mentul. In Legea 330/2009 se preciza ca „in anul 2010 nu va exista un impact macroeconomic produs de aplicarea aces­tei legi intrucat pentru intregul per­sonal bugetar se va realiza numai rein­cadrarea acestuia cu men­tinerea drep­turilor salariale in plata in anul 2009”. Prevederea nu a fost insa respectata. Dupa discutiile de vineri pur­tate cu re­prezentantii guvernului, liderii sindicali au spus ca Executivul inten­tioneaza sa elaboreze, in 2012, o noua lege speciala prin care sa stabileasca nivelul de cres­teri salariale, in functie de ce se intampla in economie.