Invocand, pentru a mia oara, acordul cu FMI, premierul Boc se spala pe maini de problemele grave cu care se confrunta sistemul medical romanesc.

Astfel, cererea ministrului Attile Cseke privind deblocarea a 5.000 de posturi din sistemul medical a fost blocata de Emil Boc, care a persistat in cota sa de pariu cu sanatatea romanilor, bifand inca o data acelasi 1/7. Potrivit unor surse apropiate Executivului, „premierul a acceptat deblocarea posturilor doar conform principiului o angajare la sapte posturi eliberate si a aratat ca, daca in urma analizelor Ministerului Sanatatii, va fi nevoie de deblocarea altor posturi, va trebui sa se negocieze cu Fondul Monetar International, in toamna, cand reprezentantii institutiei vor reveni la Bucuresti”. Din calculele impuse de premier rezulta ca cererea lui Attila Cseke ar putea fi aprobata doar in proportie de 20%. La nivel national, din cele 379 de spitale propuse spre descentralizare doar sase nu au fost preluate inca de autoritatile locale (Arad, Caransebes, Vaslui si Vrancea), datoriile pe care acestea le-au cumulat fiind principalul motiv al refuzului afisat de edili sau presedinti ai consiliilor judetene. Pe langa aceste unitati medicale, in parohia MS au ramas marile institute de medicina si spitalele de urgenta.

Pe medici ii mai aducem din cosmos

„In acest caz nu asistam decat la inconstienta, nestiinta si rautate. Oricum necesarul de personal din sistemul medical depaseste pragul a 10.000 de medici, iar daca ar fi deblocat cele 5.000 de posturi, oricum nu aveam medici pentru a le acoperi, doar daca plecam cu o racheta in cosmos sa cautam altii”, a declarat, pentru „Financiarul”, presedintele Colegiului National al Medicilor, Vasile Astarastoae. Potrivit acestuia, „daca as fi fost ministrul Sanatatii, imi dadeam demisia de mult, chiar din momentul in care am primit un buget al bataii de joc de 3,6% din PIB, din care 1% fusese deja consumat in 2009, ca sa nu mai vorbim de cazul Giulesti sau de refuzul actual al premierului privind deblocarea posturilor”. Totodata, presedintele CNM spune ca „toate aceste bocanisme nu conduc decat la un dezastru concertat de mai marii puterii, care probabil au un vis luminos de a arunca Romania bolnava spre tratament in doar 100 de spitale, dintr-un total de 400. E anormal sa se intample asa ceva intr-o tara cu o populatie de 20 de milioane de oameni”. Astarastoae a reamintit ca „tragedia de la Giulesti s-ar putea repeta oricand, in conditiile in care sistemul suporta un deficit enorm de personal, dar noi toti traim intr-o tara anormala. Astfel, acceptam si aberatiile procurorului Elodia (Marius Iacob - n.r.) care ancheteaza Maternitatea Giulesti”.

Anestezistii cer guvernantilor sa se trezeasca

La randul lor, anestezistii romani au cerut guvernului sa nu uite tragedia de la Giulesti si sa rezolve urgent deficientele din spitale, intrucat niciuna dintre numeroasele lipsuri din societatea romaneasca nu pune in pericol securitatea, sanatatea si viata oamenilor precum neajunsurile din sistemul sanitar.

Potrivit medicilor, problemele de fond ale sistemului sunt deficitul major de personal medical, infrastructura inadecvata a spitalelor, deficientele de dotare cu aparatura si echipamente, sistemul de finantare inadecvat al serviciilor medicale din sectiile ATI, neasigurarea serviciilor de intretinere (service) a aparaturii medicale din dotare, cat si lipsa unui program national sustinut de pregatire a spitalelor pentru a face fata situatiilor deosebite si dezastrelor. Cauza principala a acestor pro­ble­me o constituie subfinantarea sistemului sa­nitar, spun anestezistii, care adauga ca o solutie o constituie cresterea bugetului alocat Sanatatii la un nivel cel putin egal cu media europeana. „Consideram ca se impune aprobarea si demararea de urgenta a unui Program National de modernizare a infrastructurii si dotarea cu aparatura medicala a sectiilor ATI si blocurilor operatorii din principalele spitale de urgenta. Costurile estimative se ridica la 500 de milioane de euro”, mai scriu medicii, care apreciaza  ca aceasta suma este, totusi, modica.