Atat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, cat si premierul Emil Boc au incercat ieri sa ii convinga pe senatorii Opozitiei ca legea de functionare a ANI este un act normativ sufi­cient de bun pentru a fi pus in aplicare. In­trebat insa daca isi da demisia in cazul in care si noua lege va fi declarata neconstitutionala, Catalin Predoiu a pre­ferat sa isi decline res­pon­sabilitatea. „Acest proiect este intocmit pe cele doua decizii luate de Curtea Constitu­tionala in acest sens. Daca, intre timp, Curtea isi va schimba jurispru­denta, ar fi nedrept sa blamati guvernul pentru inconsecventa“, a explicat ministrul Justitiei. Despre o eventuala demisie nici nu poate fi vorba. Ministrul a spus clar: „nu imi sta in fire sa demisionez atunci cand ajung in momente dificile”. In opinia lui Catalin Predoiu, „aceasta lege nu aduce un pahar de cucuta, ci trebuie privita ca un elixir pentru intreaga societate roma­neasca“.

Aceeasi forma neconstitutionala

Reprezentantii Opozitiei si-au pastrat punctele de vedere exprimate si la Camera Deputatilor. Cu argumentul ca „votul este unul strict politic, pen­tru a nu fi acuzati ca sunt contra interesului national“, senatorul Puiu Hasotti a anuntat ca PNL a votat in fa­voarea actului norma­tiv. In schimb, sena­torul PSD Ioan Chelaru a declarat ca social-demo­cratii se abtin de la vot, intrucat „legea ANI propusa de guvern si adoptata de Camera Deputatilor este cvasi­similara cu forma decla­rata necon­stitu­tionala“.

Mai multi senatori din partea Opozitiei au reprosat ca Agentia de Integritate, in an­samblu, este o institutie ineficienta.  Textul apro­bat de senatori prevede ca demnitarii si functionarii publici sunt obligati sa depuna anual cate o declaratie de avere si una de inte­rese, forma fiind similara cu cele prezentate si in anii anteriori. Nu vor mai fi publice adresele la care demnitarii au lo­cuin­tele, nici bancile la care au deschise conturi bancare. In schimb, in noul act nor­mativ au fost incluse mai multe prevederi, pre­cum infiintarea comisiilor de cercetare a averilor de pe langa curtile de apel. De altfel, acesta este unul dintre principalele motive de nemul­tu­mire ale senatorului UDMR, Gyorgy Frunda. Textul propus de  guvern este neconstitu­tio­nal, iar prin infiintarea comisiilor de cercetare se legifereaza „infiintarea unor instante jude­ca­toresti speciale, extraordinare, formate din doi judecatori si un procuror care vor avea atributii jurisdictionale indiscutabile“, sustine senatorul UDMR. De altfel, Gyorgy Frunda nu a participat la sedinta de plen. Senatul este Camera Decizionala, actul nor­mativ poate fi contestat la CCR in urmatoarele trei zile si ulterior trimis la Cotroceni, pentru pro­mul­gare.