Exista in lume cateva realizari care, dincolo de spectaculozitate, se impun ca puncte de referinta ale viitoarei mondializari. Ambitie, dorinta omului de a-si demonstra puterea sau necesitate economica? Greu de spus si, in unele cazuri nici nu conteaza. Cum este, spre exemplu, complexul solar Solucar care, odata finalizat in 2013, va furniza energie electrica fara emisii de CO2. Sau platforma petroliera P-52 care, dupa 1.000 de zile de activitate fara probleme, este considerata una dintre cele mai sigure din lume, un etalon in domeniu. Sunt, desigur, si constructii create din dorinta omului de a-si testa aptitudinile si imaginatia. O constructie impre­sio­nanta, cu 55 de etaje, peste care troneaza o piscina uriasa si un parc de 1,2 ha: Marina Bay Sands, cel mai spectaculos cazinou din lume si ultimul pariu al miliardarului Sheldon Adelson, regele jocurilor de noroc din Las Vegas si Macao, si-a deschis recent portile. „In 2006, cand am vazut desenele, am inteles ca vom realiza ceva incredibil de complex”, isi aminteste inginerul Brendon McNiven, de la grupul Arup. Autorul schitelor, arhitectul Moshe Safdie, a imaginat o structura gigant care sfideaza gravitatea: trei blocuri turn care gazduiesc hoteluri, sali de confe­rinte si de teatru, precum si un cazinou imens. In loc de acoperis, la 200 de metri inaltime, cele trei edificii sunt dominate de o platforma bombata, unde au fost instalate un parc de 1,2 ha si una dintre cele mai lungi piscine ale planetei.

„Aici este viitorul jocurilor de noroc”

Avand in vedere natura terenului afectat proiectului - foarte moale si nisipos -, muncitorii au sapat un hau adanc de 55 m, pana au dat de un strat de teren stabil. Odata fundamentul realizat, s-a trecut la inaltarea celor trei turnuri curbate. „Toti zgarie-norii se sprijina unul de celalalt. Prin urmare, am studiat viitoarele lor miscari orizontale si verticale, impactul acestor variatii asupra acoperisului de 340 de metri lungime si a piscinei de 146 de metri”, au detaliat expertii Arup. Pentru a asigura stabilitatea imensei terase de 50.000 de tone, supranumita SkyPark, si a platformei de observatie situata la 65 de metri deasupra solului, inginerii au creat sisteme de amortizare care absorb eventualele socuri seismice, traditio­na­lele vibratii legate de activitatea umana si miscarile naturale ale celor trei turnuri. Piscina este prevazuta, la randul ei, cu instalatii speciale care-i permit sa se inscrie in miscarile cladirilor.
Sheldon Adelson, magnatul ame­rican al cazinourilor, sustine ca toate cheltuielile vor fi amortizate in cinci ani. Ana­listii confirma ca, odata cu finali­zarea tuturor amenajarilor, la sfarsitul anului 2011, complexul va oferi venituri anuale de peste 1 mld. $.

Marina Bay Sands este compusa din:

• Un hotel luxos de 2.500 de camere si sali de spa
• Centru comercial cu 280 de magazine
• Doua teatre unde vor fi montate spectacole de clasa mondiala
• Cazinoul, de 15.000 mp, numara 600 de mese pentru jocuri de noroc si 1.500 de jocuri mecanice

„Aici este viitorul jocurilor de noroc”, proclama, in luna aprilie, Adelson, devenit, pe fondul crizei financiare, al treilea cel mai bogat om al planetei. Cu investitii masive in Macao, omul de afaceri estimeaza ca grupul sau va genera, in urmatorii 10 ani, 90% din veniturile sale in Asia, fata de 73% in prezent. „Noi nu concuram cu nimeni. Din punct de vedere economic si geo­grafic, suntem concentrati pe Asia Cen­trala”, subliniaza miliardarul american.

Platforma P-52, ambitiile petroliere ale brazilienilor

La 150 de kilometri de coasta, apele capricioase ale Atlanticului se lovesc de un urias de fier de aproape 50 de tone. Un jet de flacari se ridica la o inaltime de 150 de metri. Suprafata instalatiei nu este mai mare decat un teren de fotbal, dar structura este impunatoare: echiva­lenta unui imobil cu 40 de etaje. Este vorba de P-52, cea mai mare platforma petroliera in activitate a companiei braziliene Patrobras, data in functiune in 2007 si care asigura 10% din productia nationala de „aur negru”. Zacamantul Roncador dispune de rezerve estimate la 3 mld. barili, adica peste 20% din totalul rezervelor actuale ale tarii. Platforma constituie o adevar­ata colectie de inovatii: 16 ancore uriase fixeaza cei patru piloni principali ai constructiei. Pentru a compensa pierde­rea presiunii exercitate de hidro­car­burile extrase din puturile petroliere, gazul este reinjectat in rezervor, precum si apa. Toate opera­tiunile sunt centra­lizate si controlate din sala de coman­da, unde instalatiile sunt supravegheate 24 de ore din 24 de un grup de 12 tehni­cieni. Doi angajati ai companiei Rolls-Royce raspund de fur­nizarea cu energie a platformei, ali­men­tata de patru turbine ter­mo-elec­trice pe gaz (numai trei functioneaza in acelasi timp, a patra este actionata in caz de nevoie). Alti doi asigura stabilitatea platformei, in spe­cial in timpul opera­tiunilor de apro­vizionare si soliditatea ancorarii. Con­- ducte flexi­bile transporta petrolul pana la partea submersibila a instalatiei. Petrolul, gazul si apa sunt separate, productia fiind apoi direc­tionata spre o unitate flotanta de stocare, prin intermediul asa-numitor „linii de export” cu diametrul de 50 cm. In cazul unor scurgeri, platforma se opreste. Valvele duble sunt programate sa se inchida automat in doar cateva minute.

Un aeroport in mijlocul nisipurilor

In plin desert, Dubai construieste Al Maktoum, menit sa devina cel mai mare aeroport al lumii, cu o capacitate de 160 de milioane de calatori pe an. Un proiect ambitios care va costa 30 mld. $. Al Maktoum International va cuprinde cinci piste de aterizare paralele de 4,5 km, trei terminale pentru pasageri si 16 pentru cargouri. Aeroportul va fi construit la 40 km vest de centrul istoric din Dubai, aproape de frontierea cu emiratul Abu-Dhabi. O destinatie la care se ajunge parcurgand faimoasa Shaikh Zayed Road, austostrada cu 12 benzi, care traverseaza padurea de zgarie nori din Dubai si zona industriala a orasului: Dubai Investment Park, Jebel Ali. Cladirile intreprinderilor se succed cu portiuni de nisip, care amintesc, oare­cum, ca, de fapt, aici este desertul. Inau­gurat in iunie anul trecut, aeroportul cuprinde deja un terminal de marfuri cu o capacitate de 250.000 de tone, o pista de aterizare si un turn de control de 96 de metri. La o distanta de 200 de metri, este in plina amenajare un termi­nal pentru pasageri, care va permite tranzitarea a cinci milioane de pasageri pe an. O infima parte a structurii finale. Pentru moment, Al Maktoum Interna­tional pare mai degraba un vis, unul foarte bine planificat. Pe langa aero­portul care prinde contur cu fiecare zi, im­pre­jurimile sale vor gazdui, de ase­menea, un port urias de distributie, precum si una dintre cele mai mari zone indus­triale din regiune, alaturi de o ade­varata increngatura de sosele suspen­date si suprapuse, care vor lega Asia de Europa si cele doua Americi. Odata cu realizarea portului Jebel Ali, in 1979, s-a nascut compania DP World. Preluand grupul britanic P&O, ea a devenit al treilea operator portuar din lume, dupa Hutchison Whampoa, din Hong Kong, si Temasek, din Singapore, cu o cifra de afaceri de 2,8 mld. $ in 2009 si 11,1 mil. containere EVP. In 1985 a fost construita zona Jafza, un pol industrial cu peste 6.000 de intreprinderi. Aeroportul va fi noua piesa a acestui dispozitiv.

Grupul Abengoa domesticeste soarele

Ocupand o suprafata de 1.000 ha, complexul Solucar este situat la aproape 20 km de Sevilla, la Sanlucar la Mayor, unde soarele straluceste din plin 270 de zile pe an. Inaugurat in 2008, PS 10 este primul panou solar de acest gen din lume, cu o inaltime de 115 metri si o pu­tere de 11 megawati (MW), asigurata de 624 de oglinzi sau heliostate cu suprafata de 120 mp fiecare. Instalatia alimenteaza cu energie electrica 5.000 de locuinte si evita emisii anuale de 6.700 de CO2. Mai inalta (164 m) si mai recenta (mai 2009), PS 20 numara 1.255 de heliostate si dezvolta, la randul sau, 20 MW, furnizand energie pentru 10.000 de locuinte si asigurand o economie de 12.000 de tone de CO2. Spre comparatie, Eureka, un dispozitiv experimental din a doua generatie, intrat in functiune acum un an, pare un pitic cu cei 50 de metri inaltime, cele 35 de oglinzi si o putere de numai 2 MW. Complexul Solucar va fi completat cu mai multe instalatii termoelectrice Solnova, alca­tuite din 360 de colectoare cilindro-parabolice cu o lungime de 150 m, care concentreaza radiatia solara pe un tub metalic continand ulei sintetic a carui temperatura este ridicata la 400 de grade Celsius. Acest fluid este transmis apoi printr-o serie de dispozitive de trans­formare a caldurii in vapori, convertiti in energie electrica cu ajutorul unei turbine clasice. Fiecare Solnova degaja o putere de 50 MW, care poate asigura consumul de electricitate a 25.700 de locuinte. Pana in 2013, Solucar, in care s-au investit pana in prezent 1,2 mld. euro, va oferi o putere totala de 303 MW, capabila sa raspunda nevoilor a 153.000 de locuinte. Ea va permite, astfel, o economie de CO2 de 185.000 de tone. Totul cu numai 300 de angajati si 50 de ingineri.