In timp ce Asociatia Secular-Umanista din Romania a atras atentia ca Biserica a ramas neimpozitata, guvernul a alocat aproximativ 500.000 de lei pentru doua geamii din judetul Constanta. De altfel, in ultimul an, cultele au primit sume din ce in ce mai mari, desi nu contribuie la bugetul de stat, iar Romania a ajuns in ipostaza in care se imprumuta de miliarde de euro si tot nu are bani de salarii si pensii.

Vicepresedintele Asociatiei Secular-Umaniste din Romania, Toma Patrascu, a amintit, de curand, statului roman ca a „uitat“ sa impoziteze un domeniu impor­tant, care ar aduce multi bani la bugetul de stat: cultele. In tot acest timp, guver­nul nu numai ca a ramas surd la pro­punerea Asociatiei, dar a continuat, desi este criza, sa aloce sume impre­sionante de bani cu scop… religios. In timp ce sute de mii de oameni sunt trimisi acasa pe motiv ca nu mai sunt bani pentru plata salariilor in sistemul bugetar, iar auto­ritatile anunta ca nu mai au fonduri pentru plata ajutoarelor sociale sau pen­tru subventionarea giga­caloriei, parla­mentarii solicita prin amendamente si obtin sume impre­sio­nante de bani pen­tru lacasurile de cult. De exemplu, acum ceva timp, in urma unui amendament adus la bugetul de stat pe 2010 de deputatul UDTTMR Aledin Amet, guver­nul a alocat pe­ste 500.000 de lei pen­tru doua geamii din judetul Constanta, ca­re se afla in loca­li­tatile Cumpana si Castelu. Numarul credin­cio­si­lor musulmani este, in cele doua comune, de 15% din numa­rul total al locuitorilor. Aledin Amet a declarat ca banii au ajuns deja in teri­toriu si ca urmeaza sa fie folositi pentru ridicarea a doua geamii noi, dar si pentru intretinerea lacaselor de cult ale comunitatilor musulmane. Deputatul sustine ca nu se va opri aici si ca are in vedere sa solicite bani si pentru alte geamii din judetul Constanta care au nevoie de sprijin financiar.

Finantare pentru biserici in scop electoral

In luna mai au aparut in presa arti­cole potrivit carora preotii din mai multe co­mune din tara, conduse de primari PDL, au primit mai multi bani decat au solicitat de la guvern. Astfel, preotii unor biserici din localitati mici, care slujesc doar cateva sute de enoriasi, au avut surpriza sa primeasca peste 300.000 de lei. Motivul? In ultimii ani, parlamentarii si-au facut ca obiectiv principal atragerea unor finan­tari pentru bisericile din colegiul pe care il reprezinta mizand pe importanta pe care alegatorii o acorda lacasurilor de cult si pe puterea de convin­gere pe care o au preotii asupra oame­nilor. Asa se face ca, potrivit unor surse interne din par­tidele reprezentante in Par­lament, fondurile pen­tru biserici au ajuns sa fie negociate la sange in mo­men­te de cum­pana pentru guvern, cand partidul de la Putere are nevoie de susti­nere. Potrivit bu­getului pe 2010, in plina criza economica, cultele au primit peste 40 de milioane de lei, suma fiind supli­mentata cu inca 18,5 milioane de lei de la Fondul de Rezerva al guvernului. In urma cu doua luni, Executivul a alocat 54,56 milioane de lei pentru 1.334 de biserici din intreaga tara, majoritatea banilor fiind folositi pentru constructia unor lacasuri de cult noi.

Fondurile alocate cultelor au crescut de la un an la altul

In 2009, primul an de recesiune economica, parlamentarii au votat amendamente la bugetul de stat pentru alocarea de fonduri pentru peste 800 de biserici aflate in proces de constructie sau renovare. Acestora li s-au adaugat fondurile destinate altor 1.114 lacasuri de cult cuprinse, inca de la inceput, in bugetul Ministerului Culturii si Cultelor pentru anul trecut, a caror valoare a totalizat 76.225.000 de lei. In plus, in 2009 s-au cheltuit cate 10.000 de lei pentru 393 de biserici pentru lucrari de pictura. Statistici oficiale arata ca, in medie, intr-un an, pentru fiecare lacas de cult aflat in reparatii, guvernul cheltuieste aproxi­mativ 45.000 de lei, sumele crescand substantial in cazul edificiilor cu valoare culturala sau arhitecturala. Tragand linie, anul trecut, din bugetul de stat au fost alocati peste 135.217.000 de lei pentru construirea si renovarea de biserici. De altfel, sumele de bani alocate cultelor din bugetul de stat au crescut sistematic in ultimii cinci ani, de la 30.768.289 lei in anul 2005 la 242.272.000 lei in 2008, cand a fost inregistrat apo­geul. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxa Romana sustine, in replica la cererile Asociatiei Secular-Umaniste din Roma­nia, care a solicitat impozitarea cultelor, ca sprijinul acordat de stat nu acopera decat partial cheltuielile bisericilor gene­rate de activitatea filantropica si de sala­riile preotilor. „Sprijinul de la bugetul de stat asigura doar in parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical si neclerical al cultelor religioase.

De exemplu, in Administratia patriarhala doar o treime dintre salariati beneficiaza de sprijin la salariu de la bugetul de stat, iar doua treimi sunt platiti integral din fondurile proprii ale Bisericii. La aceste cheltuieli salariale ale unitatilor bise­ri­cesti se adauga si cheltuielile pentru intretinerea cladirilor si plata utilitatilor, care sunt asigurate, cu mari eforturi, numai din veniturile proprii. Intreti­ne­rea si repararea lacasurilor de cult, multe dintre acestea monumente istorice, au de asemenea o pondere importanta intre cheltuielile pe care unitatile de cult le fac, cel mai adesea fara niciun sprijin al statului. Patrimoniul bisericii este alca­tuit, in majoritate, din lacasuri de cult si din cladiri vechi, care necesita investitii importante pentru o functionare nor­mala“, se arata in comunicatul BOR.

Biserica nu si-a recuperat proprietatile confiscate de regimul comunist

Potrivit Patriarhiei Romane, de la Revolutie si pana in prezent, Biserica Ortodoxa Romana a construit peste 2.000 de lacasuri de cult si a inaugurat aproape 500 de asezaminte sociale, inclusiv cabinete medicale, dar tine sa precizeze ca o buna parte din banii investiti au provenit de la credinciosi. In plus, mai marii Bisericii amintesc ca prin Legea pentru secularizarea averilor manastiresti, adoptata si publicata la sfarsitul anului 1863, au fost confiscate „in mod nediscriminatoriu de catre stat proprietatile manastirilor”, proprietatile devenind ale statului. Documentele oficiale arata ca in Tara Romaneasca manastirile detineau 16,55% din suprafata agricola si forestiera a tarii, iar in Moldova Biserica administra 12,16% din suprafata agricola si forestiera a tarii. De exemplu, Mitropoliei Moldovei si Bucovinei i-au fost confiscate prin Legea de secularizare aproximativ 300.000 ha de teren agricol si forestier. In plus, o buna parte dintre proprietatile cultelor au fost confiscate de catre regimul comunist din Romania, dupa anul 1948, iar, dupa anul 1990, Legea 18/1991 a fondului funciar a limitat suprafetele care puteau fi retrocedate parohiilor la cinci hectare, diferenta de proprietate nefiind obtinuta, in majoritatea cazurilor, nici pana in ziua de astazi. „In prezent, o mare parte a proprietatilor Bisericii sunt inca in posesia statului, situatie regretabila la 20 de ani de la caderea regimului comunist din Romania”, au comunicat reprezentantii Patriarhiei.