Devalizarea conturilor clientilor, asa cum s-a intamplat la Brasov, este cel mai mare risc al institutiilor de credit. Acestea au la dispozitie pachete de asigurari speciale, prin care se acopera pentru posibilele fraude, dar si pentru toate operatiunile derulate. Specialistii sustin ca, din acest motiv, nu ar trebui sa fie probleme cu recuperarea banilor furati.

Frauda de la filiala Credit Europe Bank din Brasov a adus in atentia opiniei publice siguranta depozitelor clientilor de la institutiile de credit.

Specialistii spun ca banii acestora sunt in siguranta, iar recuperarea de la banci nu ar trebui sa fie o problema, deoarece exista asi­gurari speciale pentru sistemul bancar. In plus, sumele de ordinul milioanelor de euro, asa cum este cazul la Brasov, sunt considerate a fi foarte mici in comparatie cu banii rulati de institutiile de credit. In tara noastra doar doua banci, Carpatica si Banca Transilvania, mai sunt controlate de actionari locali, celelalte fiind subsidiare ale unor gru­puri internationale. Bancile straine au avantajul de a avea programe de asigu­rari foarte bine puse la punct. Pe piata internationala sunt pachete special con­cepute pentru sistemul bancar, in care sunt acoperite practic toate riscurile care ar putea decurge din operatiunile de­rulate de bancheri. Cel mai important dintre acestea este frauda interna, deoa­rece sumele la care au acces angajatii bancilor pot fi foarte mari si, foarte important, nu se stie exact cand vor fi descoperite furturile, peste cateva luni sau chiar dupa un an. „Exista o polita speciala, Bankers’ Blanket Bond, al carei obiect principal este frauda angajatilor si acopera situatii de genul celei de la Brasov“, a declarat Karina Rosu, direc­torul general al brokerului de asigurari AON. Bancile negociaza o limita cu asiguratorii pentru despagubirile in caz de frauda, care depind de dimensiunile activitatii fiecareia. In general insa poli­tele de acest gen au francize care nu sunt mai mici de 100.000 de euro. Directorul general AON spune ca institutiile de credit din tara noastra au optat fie pentru asigurarea facuta de grupul din care fac parte, fie au cumparat singure o limita de asigurare mai mica.

Asigurarile se fac pentru fiecare risc in parte

Pachetul de asigurari pentru siste­mul bancar acopera riscuri diverse, cum ar fi partea de echipamente, soft si se­curitate de date, raspunderea civila a bancii fata de terti, frauda personalului si a managementului companiei, banii din tezaur, casierie, transportul de valori, practic tot ce inseamna operatiuni ban­care. „Este un produs special care nu se gaseste pe piata locala de asigurari si este destinat exclusiv unitatilor bancare“, spune Gheorghe Grad, directorul general SRBA Asigurare Reasigurare. La prima vedere s-ar putea crede ca sumele asi­gurate sunt foarte mari, dar in realitate nu este asa, iar primele se calculeaza in functie de fiecare situatie. In cazul transportului de bunuri se considera ca in cazul unui atac se poate jefui un sin­gur transport, in care se afla, de exemplu, 500.000 de euro. Atunci banca se asigura doar pentru aceasta suma, nu pentru toate transporturile pe care le efectueaza pe parcursul tarii. In cazul numerarului din casierie se procedeaza la fel, iar cal­culul se face la valoarea maxima care ar putea fi pastrata, sa spunem 100.000 de euro. Fraudele interne sunt de departe cele mai periculoase pen­tru sistemul ban­car. „Sumele cele mai mari se asi­gura pe partea de frauda a anga­ja­tilor, pentru ca nu stii cand ii poti prinde si preju­diciul pe care il pot face. Aici se cumpara acoperiri mari, pot fi de 10-15 milioane de euro. Politele Bankers’ Blanket Bond sunt o garantie pentru inselatoria ban­cara. Banca poate sa-si cumpere orice produs din pachetul de asigurare“, ne-a declarat Gheorghe Grad.

Stabilitatea tarii influenteaza nivelul primelor

Institutiile de credit internationale negociaza un program de asigurari generale, dupa care in cadrul acestuia fiecare filiala nationala va avea de platit prime in functie de conditiile din tara respectiva. „Aceste programe de asigu­rare sunt corelate cu volumele de acti­vitate desfasurate in Romania, astfel incat nu este niciun fel de problema de despagubire a clientilor“, sustine direc­to­rul general al SRBA. De exemplu, daca intr-o tara numarul atacurilor armate asupra sistemului bancar este foarte mic, atunci primele platite vor fi la randul lor foarte mici. In schimb, intr-un stat in care nu trece o saptamana fara sa fie anuntat un jaf valoarea primelor va creste. Stabilitatea eco­nomica si finan­ciara este unul din factorii care conteaza foarte mult atunci cand se evalueaza riscurile unei tari. Brokerii de asigurare spun ca in Romania situatia in ceea ce priveste riscurile cu care se pot con­frunta bancile se incadreaza in limite normale. Spre exemplu, numarul frau­delor in­terne este mic, la fel ca si cel al atacu­rilor asupra institutiilor de credit. Con­ditiile de asigurare se negociaza la ince­putul fiecarui an, atunci cand se iau in considerare factorii care pot afec­ta activitatea sistemului bancar.

Numarul pagubitilor de la Brasov a ajuns la 38

Furtul de la sucursala din Brasov a Credit Europe Bank a atras atentia asupra cauzelor de frauda interna care se pot produce in banci si a modului in care sunt despagubiti clientii. Respon­sa­bila pentru disparitia banilor din con­turi pare a fi Otilia Negrila, directorul Direc­tiei de Credite a bancii, care a fost aresta­ta pentru o perioada de 29 de zile. Numa­rul clientilor care au reclamat la politie ca au ramas fara bani a ajuns la 38, iar sumele disparute au depasit doua mili­oane de euro. Frauda a ajuns la cuno­stinta opiniei publice la inceputul acestei luni, dupa ce mai multi dintre clientii Credite Europe Bank au sesizat Protectia Con­sumatorilor. Cazul a fost preluat de Politie, care a trimis apoi dosarul la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organi­zata si Terorism (DIICOT) Brasov. Banca a fost amendata cu 50.000 de lei pentru neregulile de­scoperite, mai ales ca functionara suspectata a derulat tran­zactii chiar si dupa ce incepuse urma­rirea penala impotriva ei. Otilia Negrila este invinuita de procurori de acces neautorizat intr-un sistem informativ, frauda informativa, fals in inscrisuri sub semnatura privata, inselaciune si dela­pidare. Profitand de pozitia pe care o avea, directorul Directiei de Credite si-a insusit banii din conturile clientilor, carora le-a dat informatii false prin eliberarea de extrase de cont false. La prima vedere cazul este clar, iar specia­listii spun ca Credit Europe Bank va incasa fara probleme despagubirea. Tocmai din acest motiv, surse din piata de profil atrag atentia ca banca ar fi trebuit sa-si despagubeasca imediat clientii, mai ales ca doua milioane de euro nu reprezinta o suma de bani foarte mare pentru o institutie de credit in ansamblu.