Lipsa garantiilor bancare, nume­roasele contestatii la licitatii, precum si inexistenta unei legis­latii mai ferme si care sa vina in sprijinul beneficiarilor de fonduri euro­pene sunt cateva dintre cauzele care impie­dica atragerea fondurilor neram­bursabile. Desi o serie de modificari in legis­latie au fost operate in favoarea initiatorilor de proiecte, blocajul in chel­tuirea efectiva a banilor comunitari este cert.

Procesul de absorbtie a fondurilor europene este greoi si suporta putine imbunatatiri, fiind unul dintre punctele slabe din cauza caruia Romania  a primit frecvent critici atat de la institutiile UE, cat si de la reprezentantii Fondului Monetar International. Cel mai dificil impediment in absorbtia de fonduri ramane asigurarea cofinantarii proiec­tului, in conditiile in care bancile, confruntate cu perspectiva pierderilor, au devenit tot mai reticente in a acorda imprumuturi. „Regula de baza este aceea a implicarii beneficiarului in proiect, in sensul ca nimeni nu poate realiza un proiect pornind doar de la o idee, iar toata garantia sa fie asigurata de banca comerciala sau de catre un fond de garantare al statului. Aici discutam de afaceri, nu de ajutoare. In acest context toate bancile solicita o contributie proprie, cer beneficiarului sa faca dovada ca are posibilitatea sa plateasca obligatiile, ma refer in primul rand la dobanda, pentru ca la rate se acorda o perioada de gratie, care se coreleaza cu obtinerea de rezultate din investitia respectiva”, a declarat Corina Obreja, consultant financiar.

Practic, beneficiarii ar trebui sa prezinte garantii pentru cel putin 20 la suta din valoarea creditului si a dobanzii acumulate. O alta parte poate fi asigu­rata prin garantii de la stat sau, mai nou, prin bunurile achizitionate in cadrul proiectului. Garantiile personale nu trebuie insa sa lipseasca, iar aici bancile sunt extrem de pretentioase. „Nu suma conteaza la ora actuala, ci calitatea garantiilor. Piata imobiliara la ora actu­ala a scazut ca atractivitate si atunci bancile cauta garantii vandabile. Prima pe lista preferintelor este garantia financiara, lichida, certa, care din punct de vedere bancar intruneste toate con­ditiile de eligibilitate. Pe locul secund sunt bunurile achizitionate in cadrul proiectului si, sigur, in situatii cand aces­tea nu sunt suficiente, terenurile sau alte bunuri imobile“, spune Corina Obreja.

Un proiect de succes ar trebui sa tina seama si de capacitatea financiara a beneficiarului. Daca raman numai la indemana consultantilor se realizeaza proiecte care depasesc capacitatea de indatorare a beneficiarilor. Si atunci tre­buie avute in vedere posibilitatile finan­ciare reale, pentru ca altfel pro­iectul ramane doar la faza de contractare. „In general, proiecte mari inseamna datorii mari. Poate ca intr-un viitor apropiat si veniturile vor fi mari, dar aceste venituri vor veni in etape, or datorii se acumu­leaza intr-un an”, puncteaza consul­tantul financiar.

Legislatia permite intarzieri

Lipsa banilor este de departe cel mai mare impediment in realizarea unor proiecte cu bani europeni. Institutiile bancare nu sunt dispuse sa mai ofere credite pentru finantarea unor astfel de investitii, asa ca doar cei care mai au resurse pot obtine sprijinul comunitar. Asa se explica si interesul mult mai crescut al mediului privat in a imple­menta proiecte cu finantare euro­pea­na. „Atat timp cat statul se imprumuta de la banci, ele nu vor avea produse desti­nate sprijinirii finantarii pentru fonduri europene. Acum cel mai impor­tant este ofiterul de risc, iar de el aproa­pe ca nu mai trece nimic”, precizeaza Constantin Apostol, directorul ADR Nord-Est. Oficia­lul a vorbit si despre legea achizitiilor publice care permite ama­na­rea unor proiecte mai mult de un an. „Daca am fi facut legea ceva mai dura si nu am fi lasat tot felul de portite, lucrurile ar fi stat altfel. O firma care contesta o licitatie in justitie, iar justitia este in vacanta, poate face ca un proiect important sa stea pe loc si lucrarile vor incepe la iarna. Ar trebui sa se dea posi­bilitatea ca, atunci cand a pierdut in urma contestatiei, firmei sa i se ceara dau­ne. Romanul, pana nu-i um­bli in buzunar, nu-l convingi de nimic”, adau­ga directorul ADR Nord-Est.

Proiecte reziliate din lipsa cofinantarii

Chiar in conditiile grele de pe piata, pentru banii alocati Programului Operational Regional 2007-2013 exista proiecte depuse si o lista de rezerva in cazul unor realocari de fonduri. „Numarul total de contracte semnate este de 132. Reziliate au fost numai pe «Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor», in jur de 30-40 de contracte cu o valoare totala de trei milioane de euro. Principala cauza a fost lipsa finantarii”, sustine Constantin Apostol.

Tocmai din acest motiv, la jumatatea lunii trecute, s-a decis ca procentul de 30% al cofinantarii sa fie eliminat. Depunerea proiectelor pentru acest domeniu major de interventie este continua si functioneaza pe regula de minimis. „Sprijinul financiar se acorda pe trei ani, in limita maxima de 200.000 de euro, cu o participare a beneficiarului de 0%. Avem si proiecte implementate, dar si un procent de 40% de beneficiari care au renuntat din imposibilitatea de a obtine creditare”, a spus Gheorghe Harja, directorul Directiei Organism Intermediar Programul Operational Regional din cadrul ADR Nord-Est.