Guvernul si-a facut din nou calculele gresit: Disponibilizarile de bugetari si taierile de salarii aduc si pierderi: 3,17 mld. lei in primul an
Economiile pe care masurile de austeritate ar trebui sa le aduca la bugetul de stat sunt de fapt sub estimari. Si la TVA cifrele au fost umflate, incasarile in urma majorarii fiind de trei ori mai mici decat socotelile initiale
Reducerea salariilor din sistemul public si disponibilizarile anuntate de guvern aduc si pierderi imediate la bugetul de stat, nu doar economii. De exemplu, contributiile sociale stranse de la cei 1,4 milioane de angajati scad cu 2,6 miliarde de lei, intr-un singur an. De asemenea, in acelasi interval de timp, de la bugetul de stat se „pierd” in jur de 570 de milioane de lei, bani pe care statul trebuie sa ii plateasca angajatilor disponibilizati. Calculele realizate de „Financiarul” au ca baza un salariu mediu brut de 2.000 de lei, cuantum stabilit pe baza datelor INS. Din estimarile guvernului, reducerea salariilor aduce economii la bugetul de stat echivalente cu 2% din PIB, intr-un an. Potrivit Ministerului de Finante, PIB pe 2010 este de aproximativ 539 de miliarde de lei.
Pierderi din asigurarile sociale si ajutorul de somaj
La un salariu mediu brut de 2.000 de lei, contributiile datorate de angajat sunt de 575 de lei. Dupa reducerea salariului cu 25%, contributiile sunt calculate la un brut de 1.500 de lei, iar suma virata catre stat scade la 420 de lei. Prin urmare, contributiile sociale ale celor 1,4 milioane de angajati din sistemul public scad de la 805 milioane de lei pe luna la 588 de milioane de lei. Intr-un an, statul incaseaza cu 2,6 miliarde de lei mai putin de la acesti angajati. Disponibilizarile aduc de asemenea unele pierderi la buget, intrucat concedierea a 100.000 de persoane din sistem echivaleaza cu tot atatea persoane pentru care statul trebuie sa plateasca ajutor de somaj. Acest tip de ajutor reprezinta 75% din salariul minim pe economie (450 din 600 de lei), plus anumite procente din media salariului net de care a beneficiat angajatul in ultimele trei luni. De exemplu, pentru o persoana cu un salariu net de 1.500 de lei, care a cotizat cel putin 10 ani, procentul luat in calcul este de 7%. Din total trebuie scazut insa 15%, ca urmare a deciziei luate in pachetul masurilor de austeritate. Prin urmare, suma primita lunar este de aproximativ 472 de lei, respectiv 5.670 de lei pentru o perioada de 12 luni. Pornind de la acest exemplu, se poate estima ca, pentru 100.000 de disponibilizati, statul plateste intr-un an aproximativ 570 de milioane de lei indemnizatii de somaj. Asadar, dintr-un calcul estimativ rezulta ca in urma reducerilor de salarii cu 25% si a disponibilizarii unui numar de 100.000 de angajati din sistemul public, la bugetul de stat se inregistreaza si pierderi de 3,17 miliarde de lei, in primul an de la aplicarea acestor masuri de austeritate.
Economii din reducerile de salarii si de personal
Banii stransi din reducerea cu 25% a tuturor salariilor din sistemul bugetar, incepand cu luna iulie, sunt virati intr-un cont deschis la Trezorerie. Daca luam in calcul un salariu mediu de 2.000 de lei, in contul respectiv ar trebui sa ajunga, din august, 700 de milioane de lei in fiecare luna. Daca masura s-ar aplica doar sase luni, asa cum promitea Cabinetul Boc in momentul adoptarii legilor de austeritate, in contul respectiv ar trebui sa fie virati 4,2 miliarde de lei. Cum sunt deja semnale clare ca la 1 ianuarie 2011 salariile nu vor reveni la nivelul anterior, din aplicarea acestei masuri pe parcursul unui an se obtin economii de 8,4 miliarde de lei.
Guvernul estima ca s-ar strange echivalentul a 1% din PIB, 5,4 miliarde de lei, in decursul a sase luni, respectiv 10,8 miliarde de lei intr-un an. La aceste sume anuntate de Executiv s-ar putea ajunge doar daca sunt luate in calcul si castigurile oarecum fictive, obtinute din neplata contributiilor sociale, pe care tot statul le datoreaza, in calitate de angajator.
Altfel spus, pentru acelasi numar de salariati, 1,4 milioane, angajatorul (in acest caz statul) plateste contributii sociale de 28%. La un salariu brut de 2.000 de lei, angajatorul datoreaza 560 de lei. Reducerea salariului cu 25% duce la diminuarea contributiei la 420 de lei. Intr-un an, contributiile sociale platite pentru cei 1,4 milioane de angajati din sistemul public se reduc cu 2,35 miliarde de lei.
Banii raman la bugetul de stat, dar in acelasi timp sunt diminuate bugetele de asigurari sociale, aflate si asa in deficit. Sumele necesare sunt virate tot de la bugetul de stat, prin urmare castigurile sunt, la acest stadiu, doar unele pe hartie.
BM: Romania nu-si poate permite sa continue sa risipeasca resurse
Banca Mondiala atrage atentia ca sectorul public din Romania este ineficient si „pur si simplu prea costisitor” raportat la capacitatea guvernului de a atrage venituri. „Este important nu numai sa se economiseasca bani acum, ci si sa se creeze conditiile pentru crestere economica pe termen mediu. Este urgenta pentru ca, in contextul crizei, Romania nu-si poate permite sa continue sa risipeasca resurse prin procese ineficiente si inechitabile“, a declarat François Rantrua, Country Manager al Bancii Mondiale pentru Romania, intr-un comunicat al institutiei financiare internationale. Romania a ramas in urma altor tari din Europa in privinta calitatii si eficientei financiare a serviciilor publice, mai precizeaza sursa citata.
Articole similare
- George Soros: „Merkel duce Europa intr-o directie gresita”
- Centrul Atenei in flacari: 40.000 de protestatari au iesit in strada
- Gerurile naprasnice fac tot mai multe victime in Europa
- Malev cere rusilor 120 milioane de dolari
- Zile imposibile pentru energie: localitati fara curent, preturi record
- Whitney Houston: s-a stins una dintre vocile de aur ale muzicii pop
- Ministerele, prefecturile si institutiile deconcentrate vor avea acelasi program
- Bilant: 50 de localitati izolate, 65 de decese din cauza vremii nefavorabile
Cele mai citite din Actualitate
- Iarna siberiana va ramane in Europa pana la sfarsitul lunii
- Steve Jobs avea dosar la FBI. Afla continutul
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
- Grecii ies in strada, ministrii demisioneaza, iar deputatii strang cureaua.
- Steve Jobs avea dosar la FBI. Afla continutul
- Gazprom vrea OMV Petrom? In nici un caz, afirma analistii rusi
- Grecia: partidele la putere au refuzat sa reduca pensiile
- Iarna siberiana va ramane in Europa pana la sfarsitul lunii
- Steve Jobs avea dosar la FBI. Afla continutul
- Politistii greci ii ameninta pe emisarii UE si FMI. Premierul vorbeste de haos
- Grecii ies in strada, ministrii demisioneaza, iar deputatii strang cureaua.
- Steve Jobs avea dosar la FBI. Afla continutul
- Gazprom vrea OMV Petrom? In nici un caz, afirma analistii rusi
- Grecia: partidele la putere au refuzat sa reduca pensiile
Recomandari editori
- Farma: Exporturile paralele de medicamente, 25% din totalul pietei
- Sef peste avioane cu frica de zbor? Ce fel de oameni compun noul guvern
- Sefa diviziei companii mici si PFA de la Bancpost: Peste jumatate din sectorul privat lucreaza in microintreprinderi, o piata de 6 mld. euro pentru banci. Daca statul si bancherii nu sustin acest sector, vom vedea un efect de domino
- Tinerii talibani ai PDL si mostenirea guvernarii Boc. Afla urgentele noii echipe guvernamentale
- Jeffrey Franks: Nu este loc in buget pentru majorari de salarii
- Gerul ar putea scumpi factura la energia electrica
- Interviu cu Stere Farmache, ex-presedintele Bursei de Valori Bucuresti
- Romania a obtinut 1,5 mld. dolari din obligatiunile lansate in SUA





Ultima ora


2 Comentarii
1. Bibi are dreptate, este vorba de o redistribuire, conteaza doar ceea ce ajunge in afara sistemului, adica in portofelele oamenilor. Restul sunt "transferuri" 2. Calculul contributiilor se face la salariul brut nediminuat, iar reducerea de 25% actioneaza ca un impozit suplimentar de 25%. Deci, baza de calcul a contributiilor sociale ramane aceeasi. 3. Doamna Georgeta Filip, o documentare mica inainte de a scrie articolele te-ar scuti de comentarii jenante care-ti desfiinteaza articolul.
Cand statul da salariu si ia apoi impozit pe salariu, nu inseamna ca realizeaza venituri, ci doar face o redistributie a veniturilor. Nu exista pierderi sau castig intr-un sistem inchis. Dar cand introducem variabile precum PIB, incasari din TVA, scadere economica (pe privat), atunci avem situatia crunta in care ne aflam.