Peste 1.000 de lucratori din Portul Constanta au fost disponibilizati in 2009, dar abia acum repre­zentantii Federatiei Natio­nale a Sindicatelor Portuare au ajuns la concluzia ca cea mai mare parte a acestora au continuat sa lucreze la vechile locuri de munca… la negru.

De la debutul crizei financiare si pana in prezent munca la negru a in­florit in porturile maritime roma­ne­sti punand in pericol securitatea muncii si periclitand bugetul asigurarilor sociale. Asa se face ca, zilele trecute, repre­zen­tantii Federatiei Nationale a Sindi­ca­telor Portuare au efectuat un control fara precedent la portile de acces in Portul Constanta, ocazie cu care au fost desco­pe­­rite peste 1.000 de persoane care lu­crau fara forme legale si care nu au putut prezenta niciun fel de legitimatie care sa le justifice prezenta in incinta. „In port au fost restructurate aproximativ 1.000 de posturi, pe motiv ca este criza si ca s-a redus traficul portuar. Banuiala noastra s-a confirmat: cei 1.000 de oameni lucreaza de fapt la negru”, a declarat liderul FNSP, Petre Costel.

Sindicalistii solicita sprijinul CE

 Rezultatele controlului au fost transmise prin intermediul unor adrese Ministerului Transporturilor, Ministe­ru­lui Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Guvernului Romaniei. In plus, portuarii vor avea intalniri cu repre­zentantii Administratiei Portuare Cons­tan­ta si cu cei ai Politiei de Fron­tiera, pentru a gasi solutii de diminuare a muncii la negru. Sindicalistii sustin ca sunt hotarati sa transmita o informare si la Comisia Europeana privind incal­carea codului ISPS. In plus, sindicalistii au solicitat infiintarea unei comisii de control la nivelul Administratiei Por­tului Constanta, cu atributii in veri­fi­carea contractelor de munca. Membrii comisiei vor putea amenda muncitorii fara forme legale cu pana la 5.000 de lei si astfel, spera reprezentantii Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare, feno­menul va fi tinut sub control. Aceasta masura va putea fi introdusa in baza Legii nr. 108/2010, care va permite Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta sa aplice amenzi individuale persoanelor care nu-si pot justifica prezenta in port. Liderul FNSP a declarat ca actiunea de depistare a muncii la negru, demarata zilele tre­cute, ar fi trebuit sa continue, dar ca sindicalistii s-au lovit de lipsa de colabo­rare a agentilor de paza angajati de Com­pania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta, care au refuzat sa mai legitimeze fiecare persoa­na care intra pe portile de acces. „Cand am cerut o explicatie a faptului ca barie­rele au stat mereu ridicare ni s-a spus ca asa au primit indicatii”, a declarat liderul FNSP, care a adaugat ca aceasta actiune a fost facuta pentru a apara drep­turile angajatilor. Statisticile neoficiale arata ca numarul angajatilor la negru este de fapt mai mare de 1.000 in Portul Cons­tanta si ca, la fel ca in toata economia nationala, aproximativ 30% dintre angajati lucreaza fara forme legale. In aceste conditii, reprezentantii sin­di­catelor sustin ca aproximativ 50% din traficul de marfuri din Portul Constanta se desfasoara cu muncitori fara formele legale. Cel mai grav este insa ca majoritatea celor care accepta sa lucreze fara contract de munca sunt beneficiari ai ajutorului social asa ca bugetul statului este pagubit de doua ori, prima data prin neincasarea impo­zitelor si a doua oara prin plata soma­jului catre niste persoane care isi con­tinua activitatea in campul muncii. In plus, sindicalistii au ajuns la con­clu­zia ca multi din­tre angajatii la negru sunt minori care lucreaza in conditii greu de ima­ginat fara a fi in­struiti si fara echi­pa­ment de protectie. In Portul Constanta exis­ta, ofi­cial, 140 de operatori portuari, dar oricine isi poate da seama, comparand volumul traficului portuar cu numarul angajatilor legali, ca activitatea nu s-ar putea desfasura in bune conditii fara angajatii la negru. Firmele care au disponibilizat cele mai multe persoane, in 2009, sunt Socep, Romtrans si Minmetal. In prima parte a anului 2009, aproximativ o treime din lucratorii portuari din sectorul operare au fost disponibilizati, iar dupa acest episod a urmat un val de miscari de protest. Lucratorii erau extrem de nemultumiti de faptul ca negocierile purtate pentru incheierea contractului colectiv de munca, pentru perioada 2009-2010, esuasera si ca, profitand de criza eco­nomica, operatorii portuari ajunse­sera sa dicteze regulile in interes personal, neaproband niciun fel de majorare sala­riala. In 2009 s-au inregistrat conflicte colective de munca la Constanta South Container Terminal, Minmetal, Chimpex, Socep si Romtrans. In baza de date a Com­paniei Nationale Ad­mi­nistratia Porturilor Maritime Constanta functioneaza peste o suta de societati ope­ratoare, majo­rita­tea dintre acestea operand, oficial, disponibilizari cu scopul reducerii cheltuielilor cu personalul in vederea combaterii efectelor crizei financiare.

CN APMC plateste 133.000 de euro lunar pe securitate

Este greu de explicat cum reusesc zilnic sa intre in incinta Portului Constanta cel putin 1.000 de angajati la negru in conditiile in care perimetrul se afla sub incidenta codului ISPS, la care Romania a aderat in 2003, angajandu-se sa puna in practica o serie de masuri de securizare a facilitatilor portuare. In prezent, Portul Constanta este protejat de un gard exterior de 13 kilometri, ce leaga digul de Nord de cel de Sud, care a costat, din bani publici, peste 2.000.000 de lei. In plus, incinta este protejata de sisteme de monitorizare video si de un cordon de senzori pentru care administratia portuara plateste, lunar, 133.000 de euro catre o societate privata, „UTI International“, care a castigat contractul pentru o perioada de 20 de ani si care prin subsidiara sa Cobra Security asigura, oficial, o paza semimilitarizata. In realitate, accesul in port al angajatilor fara forme legale se face fara probleme asa ca sindicalistii sunt gata sa solicite administratiei portuare desfiintarea portilor de acces si a sistemelor de securitate care necesita lunar cheltuieli de ordinul sutelor de mii de euro, dar si rezilierea contractelor cu firmele de paza.  De altfel, sindicalistii atrag atentia ca portul s-a transformat intr-un sat fara caini si ca angajatii la negru patrund prin gaurile din gard, ascunsi in masini de marfa sau cu complicitatea agentilor de paza.

68% dintre romani isi incaseaza o parte din venituri la negru

Munca la negru este un fenomen generalizat la nivelul intregii eco­nomii nationale. Potrivit unui sondaj de opine realizat la nivel na­tio­nal, aproape 80% dintre romani cred ca muncesc mai mult de­cat sunt platiti, iar doua treimi afirma ca sunt remunerati si la negru.
­­­­­­­
Scopul sondajului a fost sa evidentieze corectitudinea politicii salariale din Romania din perspectiva angajatului, iar centra­lizarea datelor a scos la iveala faptul ca 68% dintre intervievati sunt platiti si la negru, in timp ce doar 29% neaga acest lucru.
­­­­­­­
De exemplu, in 2009 au fost identificati de autoritati peste 8.500 de angajatori care utilizau forta de munca nedeclarata, mai mult decat in 2008 cand doar putin peste 7.900 de agenti economici au fost prinsi pe picior gresit.
­­­­­­­
In ceea ce priveste numarul lucratorilor fara forme legale, statisticile au contabilizat, in 2009, aproape 17.500 de cazuri, cu peste o mie mai mult decat in 2008.
­­­­­­­
Oficial, autoritatile nu pot face o estimare exacta a terenului pe care l-a castigat acest fenomen extrem de nociv pentru bugetul central, dar, dupa calculele facute de Blocul National Sindical, statul pierde intr-un an aproximativ 3% din PIB din cauza muncii la negru.
­­­­­­­
Sindicatele sunt de parere ca, in acest moment, 2,5 milioane de romani activeaza in campul muncii fara a beneficia de un contract legal.
­­­­­­­
Un alt fenomen mult mai raspandit este munca la „gri” in cazul careia doar o parte din venituri sunt nefiscalizate. Inspectorii de munca afirma ca domeniile in care munca la negru este mai raspandita sunt: constructii, industria textila, panificatie, agricultura si comertul cu amanuntul.
­­­­­­­
La sfarsitul anului trecut, amenda pentru primirea la lucru a persoanelor fara incheierea contractului de munca s-a dublat, dar acest lucru se pare ca nu a speriat pe niciun angajator.
­­­­­­­
Legea nr. 331/2009 prevede o sanctiune de la 3.000 de lei la 4.000 de lei, pentru fiecare persoana identificata fara contract de munca, valoarea maxima a amenzii pe care o poate plati un angajator fiind de 100.000 de lei.