Datoriile la bugetul de stat au ajuns sa fie parte din portofoliul oricarei firme din Romania, asa ca Directiile Generale ale Finantelor Publice din tara au extrem de multa treaba. Daca in ceea ce priveste somatiile si sechestrarea bunurilor nu exista nicio problema, nu acelasi lucru se poate spune si despre vanzarea proprietatilor executate silit sau despre recuperarea creantelor, proceduri care se desfasoara extrem de greu din cauza lipsei lichiditatilor din piata. Singura veste buna pentru societatile comerciale este aceea ca, de la 1 iulie, majorarile de intarziere s-au redus de la 0,1% la 0,05% pe zi.

Mai nou, de cand cu criza financiara, demararea procedurilor de executare si­lita a ajuns sa se faca intr-un ritm ex­trem de alert, intr-o singura luna, la nivelul unui judet, fiind trimise catre agentii eco­nomici peste 20.000 de somatii pen­tru recuperarea creantelor. De exemplu, numai Directia Generala a Finantelor Publice Constanta a emis, in 30 de zile calendaristice, 20.226 de somatii in va­loa­re de 69,21 milioane de lei, reprezentand datorii ale agentilor econo­mici cu sediul social pe raza judetului Constanta la bugetul general consolidat. In aceeasi arie administrativ-teritoriala, in decursul unei luni, au fost instituite 16 sechestre de bunuri mobile si 29 de bunuri imo­bile, in valoare totala de 5,45 milioane de lei. Pana aici procedura merge ca unsa, numai ca problemele apar in momentul in care DGFP incearca sa intre in posesia banilor datorati de mediul de afaceri privat. Dupa aceasta etapa, pentru a recupera datoriile agentilor economici la bugetul general consolidat, Fiscul scoate la licitatie zeci de bunuri ale con­tribuabililor datornici. Acest lucru repre­zinta o oportunitate de afaceri extrem de profitabila pentru agentii economici interesati sa isi adjudece proprietati la preturi de criza.

Chiar si asa, din cauza lipsei lichiditatilor, numarul celor care participa la licitatiile organizate de Fisc este destul de mic si putine sunt cazurile in care un bun imobil sau mobil se vinde din prima incercare. Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia. Potrivit Codului Fiscal, in cazul bunu­ri­lor sechestrate care nu au putut fi valo­rificate nici la a treia licitatie, cu ocazia re­luarii procedurii in cadrul termenului de prescriptie, daca organul de executare con­sidera ca nu se impune o noua eva­luare, pretul de pornire a licitatiei nu poate fi mai mic decat 50% din pretul de evaluare a bunurilor. Asa se face ca Directiile Generale ale Finantelor Publice din tara au in custodie zeci de bunuri dintre cele mai variate pe care incearca sa le valorifice pe piata libera. Printre proprietatile pe care le puteti achizitiona la preturi extrem de avantajoase se nu­mara utilaje grele, platforme betonate, te­renuri intravilane si extravilane, mote­luri, case, autoturisme si autoremor­che­re. De exemplu, printre bunurile scoase la licitatie de Fisc se numara un teren extravilan arabil in suprafata de 10 hec­tare situat in localitatea Beidaud, judetul Tulcea, al carui pret de pornire este de 55.000 de lei. De altfel, potrivit reprezen­tantilor DGFP Constanta, lunar sunt organizate cel putin 10 licitatii pentru astfel de proprietati, situatia fiind simila­ra si in alte judete ale tarii. 

Penalitati mai mici

O alta metoda de recuperare a debi­telor la bugetul general consolidat este poprirea bancara, in cursul unei singure luni, la nivelul judetului Constanta, fiind instituite aproape 27.000 de popriri asu­pra disponibilitatilor banesti din contu­rile bancare ale datornicilor, pentru suma de 23,05 milioane de lei incasan­-du-se suma de 4,14 milioane de lei. Intre timp, Fiscul a anuntat ca de la 1 iulie au intrat in vigoare noile prevederi privind penalitatile de intarziere la neachitarea obligatiilor fiscale. Potrivit OUG 39/2010 pentru modificarea si completarea OG 92/2003 republicata privind Codul de Procedura Fiscala, incepand cu aceasta data, majorarile de intarziere s-au redus de la 0,1% la 0,05% pe zi, iar notiunea de majorare de intarziere va fi inlocuita cu cea de dobanda penalizatoare. Pe de alta parte, organele fiscale percep, pe langa dobanda, penalitati de intarziere dato­rate in situatia in care obligatiile fiscale la bugetul general consolidat nu se sting in cel mult 30 de zile de la scadenta. Cu alte cuvinte, daca stingerea obligatiilor fiscale se face in primele 30 de zile, con­tribuabilii nu datoreaza nicio penalitate de intarziere, ci doar dobanzi, daca obli­gatiile datorate bugetului general conso­lidat se sting in urmatoarele 60 de zile, nivelul penalitatilor de intarziere este de 5% din totalul obligatiilor fiscale stinse, iar daca stingerea se realizeaza dupa ex­pi­rarea celor 60 de zile, nivelul penalita­tilor de intarziere creste la 15% din totalul obligatiilor fiscale nestinse. Vestea buna este ca daca pana la intrarea in vigoare a noilor prevederi nivelul majorarilor de intarziere putea ajunge la maximum 36,5% pe an din suma neplatita datorata bugetului de stat, mai nou, aceste majo­rari vor putea ajunge la maximum 18,25% pe an din aceasta suma. La acestea se adauga si penalitatile, care pot ajunge la 15% din obligatia principala, in functie de durata intarzierii.

Colectarea merge greu

 Masurile s-au impus din cauza rece­siunii economice si a faptului ca pro­gramul de incasari la bugetul consolidat repartizat este realizat de Directiile de Finante Publice in proportie de maxi­mum 90%. In aceste conditii, sumele co­lec­tate sunt vizibil mai mici decat cele incasate in 2009. De exemplu, Directia Generala a Finantelor Publice Constanta a reusit sa colecteze, in luna mai a acestui an, 176,25 milioane de lei, fata de 204,70 milioane de lei cat au fost incasati in perioada similiara a anului trecut, scade­rea fiind de aproape 11 procente. Datele oficiale arata ca in luna mai a acestui an, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, incasarile totale la bugetul de stat au fost mai mici cu 14,55%, acestea fiind de 88.377.684 de lei, fata de 103.431.067 lei in aceeasi perioada a anului trecut. O parte dintre diferentele negative sunt acoperite prin veniturile suplimentare incasate de pe urma verificarilor din teren realizate de inspectorii fiscali care atrag la bugetul central consolidat, lunar, cateva sute de mii de lei. De exemplu, numai in judetul Constanta, intr-o luna, au fost atrase venituri suplimentare de peste 13.000 de lei la care se adauga peste 11.000 de lei fonduri reprezentand dife­rente de impozite si taxe si amenzi pen­tru nerespectarea legislatiei in sume de peste 250.000 de lei.

Recuperarea creantelor, o cale anevoioasa

Pentru a se pune la adapost, cel putin pentru o perioada de timp, o buna parte din firme aleg sa urmeze calea insolventei in detrimentul bugetului de stat intrucat, in acest caz, procedura de recuperare a creantelor se poate intinde pe multe luni. In primele cinci luni ale acestui an
au fost inregistrate pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia Comerciala - 141 de noi cereri privind deschiderea procedurii insolventei, valoarea totala a creantelor fiind de 54.632.484 de lei. In evidentele Serviciului de Coordonare si Monitorizare a Colectarii Veniturilor din cadrul DGFP Constanta, condus de Luminita Crudu, se afla 2.252 de societati aflate sub incidenta Legii 85/2006 privind procedura insolventei, cu o creanta in suma de 1.496.771.244 de lei. Intre timp, de la inceputul anului, au fost recuperate de la societatile aflate in faliment, inclusiv reorganizare, creante in valoare de putin peste 3 milioane de lei.