Decizia ca managementul spitalelor sa fie preluat de catre administratiile locale este perceputa de catre edili ca un gest pagubos, care va incarca si mai mult sarcina municipalitatii in ceea ce priveste gestionarea lor, prin prisma datoriilor uriase inregistrate de acestea. La Iasi, cele doua spitale preluate de primarie au datorii cumulate de peste 100 de milioane de lei. La Spitalul Judetean Constanta vor fi dati afara 650 de angajati, pentru ca restul sa-si poata lua salariile.

Conform unui act normativ adoptat de guvern, Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” si Spitalul Clinic de Recuperare Iasi vor trece in subordinea municipalitatii iesene. Inain­te de a le prelua, Primaria mu­ni­ci­piului Iasi a efectuat cate un audit fi­nan­ciar la fiecare spital in parte. Con­clu­zia: am­bele au datorii de milioane de lei fata de furnizorii de  bunuri si servicii pe luna iunie, respectiv „contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti cu CAS Iasi nu prevede sume pentru lunile octombrie si noiembrie 2010”. Municipalitatea ieseana a considerat ca protocolul de pre­da­re/pri­mire a celor doua spitale sa prevada unele elemente care sa garanteze functionarea acestor unitati.

In urma Ordonantei de Urgenta nr. 48/2010, Guvernul Romaniei a hotarat trecerea spitalelor din Iasi sub coor­do­na­rea autoritatilor administratiei publice locale. Este vorba despre opt spitale care functioneaza in judetul Iasi: sase vor trece in subordinea Consiliului Judetean si do­ua in subordinea Primariei municipiului Iasi.

Potrivit ordonantei amintite mai sus, termenul de predare a spitalelor catre au­to­ritatile administratiei publice locale a fost la 1 iulie. In cazul municipalitatii ie­se­ne, pentru cele doua spitale, plenul Con­siliu­lui Local Municipal a votat in sedinta din 5 iulie doua hotarari prin care se decidea, pe baza unui protocol, preluarea de competente si atributii de catre mu­ni­ci­palitate ale celor doua spitale.

Termen-limita pentru preluarea celor doua spitale

Dezbaterile pe marginea deciziei gu­ver­nului de a preda spitalele autoritatilor administratiei locale au fost ample. S-a discutat la nivelul Asociatiei Municipiilor din Romania oportunitatea trecerii uni­ta­ti­lor medicale in subordinea munici­pa­li­ta­tilor in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic. „Am discutat mult cu colegii mei primari de orase im­portante din tara pe marginea acestei de­cizii guvernamentale. Intr-un fel, acestia au fost pusi in fata faptului implinit: subit li s-a impus un termen pentru preluarea spitalelor, in conditiile in care nu am avut la dispozitie o perioada de timp necesara efectuarii unui audit financiar la aceste uni­tati spitalicesti. Mai mult decat atat, municipalitatile au deja bugetele afectate de criza, mai ales in conditiile in care aces­tea au fost aprobate la inceputul anului. Si nu e doar cazul primariilor, credem ca aces­te probleme se vor regasi si la consiliile judetene. Graba guvernului de a preda, sub masca descentralizarii, spi­talele catre primarii ni s-a parut suspecta, mai ales ca aceasta predare trebuie efectuata intr-un timp scurt. Daca institutiile publice de la ca­re preluam cele doua spitale nu cola­bo­rea­za si nu vom identifica cele mai bune solutii pentru ca aceasta predare sa fie in beneficiul comunitatii locale, voi fi nevoit sa nu semnez protocolul de primire. Fara garantii din partea guvernului, voi refuza preluarea celor doua spitale. Voi lua aceas­ta decizie dupa finalizarea controalelor la cele doua spitale”, a mai afirmat atunci pri­marul Nichita.

Pe tema actului normativ decis de gu­vern, municipalitatea ieseana a demarat discutii serioase cu Directia de Sanatate Pu­blica Iasi. Municipalitatea vrea garantii financiare ferme din partea Ministerului Sanatatii.

Dupa cum au relevat concluziile celor doua Referate, dupa preluarea celor doua spitale, in urma analizei situatiei fi­nan­cia­re se estimeaza un deficit al bugetului lo­cal „care nu poate fi cuantificat la mo­men­tul actual”.

Un sfert din angajatii Spitalului Judetean Constanta intra in somaj

Criza din sanatate se acutizeaza pe zi ce trece, asa ca la Constanta, de exemplu, s-au luat primele masuri drastice pentru evitarea falimentului spitalelor. Dupa preluarea Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, cea mai mare unitate sanitara de pe litoral, de catre Consiliul Judetean Constanta, au fost facute si pri­me­le victime. Noii administratori au anun­tat ca sectiile spitalului vor fi co­ma­sate de la 44 la 20, fapt care va permite dis­po­nibilizarea unui sfert dintre angajati.

Decizia a fost motivata de vice­pre­se­din­tele Consiliului Judetean Constanta, Cristinel Dragomir, avand in vedere ca peste 82% din bugetul unitatii, adica apro­ximativ 6.200.000 de lei, se duc pe salarii si ca nu mai sunt bani pentru achi­zi­tio­na­rea de medicamente si pentru plata fac­tu­ri­lor. „Personalul care ramane va avea un salariu de bun-simt. Nu am realizat inca un grafic al disponibilizarilor, dar cel mai probabil numarul angajatilor va fi redus cu 25%”, a declarat Dragomir. Spitalul are, in prezent, peste 2.200 de salariati dintre care aproximativ 650 vor fi pusi pe liber. La randul sau, managerul Spitalului Clinic Ju­detean de Urgenta Constanta, Dan Capatana, a anuntat ca a gandit un plan de comasare a sectiilor. „Conform noilor nor­mative ale Ministerului Sanatatii, putem avea un medic la 15 paturi, fata de 10 cate erau inainte”.

Rectificare bugetara pentru acoperirea datoriilor spitalelor

Intre timp, Consiliul Judetean Cons­tan­ta a virat peste 2 milioane de lei in con­tu­rile unitatii sanitare pentru achizi­tionarea de medicamente, intrucat stocul este pe terminate, fiind pusa in pericol viata pacientilor. Banii virati din vistieria ju­de­tului vor fi suficienti pentru functionarea spitalului pana in luna august cand este programata o rectificare bu­ge­ta­ra, ocazie cu care gu­ver­nul va prevedea su­ma de 170 de milioane de euro pentru plata da­to­riilor spitalelor. „Este vorba inclusiv de achi­ta­rea datoriilor din 2005. Noi ne-am angajat ca datoriile sa fie platite in 90 de zile si ne vom asuma aceasta obli­ga­tie”, a declarat ministrul Sanatatii, Attila Cseke, adaugand ca, prin descentralizare, finantarea sistemului sanitar nu se schim­ba, iar autoritatile locale nu vor fi nevoite sa dea bani din bugetele proprii.

Acuzatii grave la adresa cadrelor medicale

De parca problemele financiare nu ar fi suficiente, cea mai mare unitate sanitara de pe litoral a ajuns, in urma cu o sap­ta­mana, in mijlocul unui scandal de pro­por­tii dupa ce mai multe cadre me­di­cale de la Clinica de Chirurgie Cardio-Vasculara sunt anchetate pentru abuz in serviciu. Medicii risca sa ajunga in fata procurorilor dupa ce au fost prinsi, in urma unor reclamatii, de Comisia de audit a Directiei de Sanatate Publica Judeteana in timp ce falsificau foile de spitalizare de zi a pacientilor. Potrivit primelor rezultate ale anchetei interne, operatiunea pare a fi condusa de asistenta sefa a clinicii, Eliza Ilie, care a fost surprinsa de conducerea spitalului in timp ce modifica diagnosticul unor pacienti. Din primele verificari a reiesit faptul ca arhivarea fiselor de in­ter­nare s-a facut in mod ilegal in conditiile in care, din 2.952 de fise, 2.398 contineau erori. De asemenea, multe fise nu aveau numele pacientilor sau bilete de trimitere de la medicul de familie, iar indicii ra­por­tati de aceasta clinica nu cores­pun­deau cu realitatea. Alte acuzatii vizeaza faptul ca la sectia condusa de dr. Mircea Patrut ma­te­ria­lele erau achizitionate in cantitati ex­ce­sive. In plus, au­toritatile sanitare s-au sesizat si in urma decesului suspect al unui pacient operat de dr. Patrut, care mai este acuzat de pa­cienti ca pretinde mita pentru efec­tua­rea interventiilor chirurgicale. Ca ur­mare a acestui fapt, medicul Mircea Patrut, seful Clinicii de Chirurgie, si asistenta lui, Eliza Ilie, au fost sanctionati cu 5% din salariu.

2,6 milioane de lei pentru modernizarea urgentei

Singura veste buna pentru pacientii spitalului judetean este aceea ca, de saptamana trecuta, beneficiaza de o Unitate de Primire a Urgentelor ultramoderna, realizata la standarde europene. „Noua unitate este cel mai important centru medical care deserveste intreg litoralul. In timpul verii, medicii de la Constanta sunt suprasolicitati, cazurile medicale complexe fiind in numar mai mare. In aceste conditii, tendinta de dezvoltare in ceea ce priveste asistenta medicala de urgenta de la malul Marii Negre trebuie sa continue”, a declarat ministrul Sanatatii, Attila Cseke, care a fost prezent la inaugurarea investitiei in valoare de 2.600.000 de lei, banii fiind obtinuti prin Programul National al Bancii Mondiale.