Jumatate din investitiile realizate in ultimii 10 ani de catre autoritatile publice locale din Romania au fost facute pe datorie. Statisticile oficiale arata ca peste 3.200 de primarii au credite la banci de peste 1,6 miliarde de euro, unele dintre imprumuturi avand termen de rambursare de 20 de ani. Guvernul a restrans, pentru al doilea an consecutiv, cu 36% limitele maxime in care autoritatile locale pot contracta fonduri rambursabile pentru proiecte care nu beneficiaza de fonduri UE, de la 2,5 miliarde de lei la 1,6 miliarde de lei.

Multi dintre primari au ales sa se imprumute pentru a-si duce la inde­pli­nire proiectele din campaniile electorale fara sa tina cont ca trebuie sa dea banii inapoi, iar acum se plang ca primariile sunt in pragul falimentului. Fie ca au avut sau nu bani in bugetele proprii in anii tre­cuti, alesii locali nu s-au gandit niciodata de doua ori inainte sa demareze un proiect pe datorie, mer­gand pe prin­ci­piul ca investitiile sunt motorul econo­miei nationale. Asemeni cetatenilor de rand, care au facut cozi in fata ghiseelor de credit doar cu buletinul, primarii s-au inglodat in datorii din care nu vor mai iesi 20 de ani de acum incolo. Daca pana la debutul crizei financiare ratele ban­care nu erau o problema, mai nou multe dintre primarii se tem ca datoriile la banci ar putea sa le grabeasca falimentul sau ca ar putea ajunge in ipostaza in care localitatile vor fi executate silit pentru neres­pectarea termenelor de plata.

Datele oficiale arata ca, la nivel national, peste 3.200 de primarii au credite la banci care insumeaza aproximativ 1,6 mili­arde de euro. Majoritatea impru­mu­turilor sunt facute pe termen lung, in­tru­cat au valori mari, asa ca autoritatile lo­cale, vrand nevrand, trebuie sa plateasca rate inca 17-18 ani de acum incolo. Ban­cherii spun ca, in majoritate, creditele sunt luate de primarii pentru reabili­tarea drumurilor, dar si pentru alte lu­crari de infrastructura cum ar fi canal­i­zare, reabilitare cladiri, spitale, rea­bilitare energie termica si iluminat public. Partea cea mai ingrijoratoare este ca nici macar primul an de criza nu i-a trezit pe edili la realitate asa ca, in 2009, prima­riile au luat credite de peste 250 de mili­oane de euro, pe care trebuie sa le pla­teasca in urmatorii 10-20 de ani. Mizand pe faptul ca autoritatile publice locale sunt niste clienti importanti, bancile au lansat chiar si oferte speciale acestui grup tinta prin intermediul carora pri­mariile pot accesa credite pentru aco­perirea cotei de cofinantare a pro­gra­­me­lor europene sau pentru fina­lizarea investitiilor deja demarate. Exista banci care ofera si facilitati de tipul unei peri­oade de gratie de maximum 36 de luni in care autoritatea locala are posibilitatea sa plateasca doar dobanda.  

Bugetarii risca sa ramana fara salarii din cauza ratelor

Daca in cele mai multe cazuri autori­tatile locale se feresc sa faca publica lista creditelor contractate pentru a nu starni panica in randul contribuabililor, exista si exceptii. De exemplu, Consiliul Jude­tean Constanta a publicat pe site-ul insti­tutiei datoria publica locala a jude­tului care insumeaza creditele con­trac­tate in ultimii 10 ani. Datele oficiale arata ca gradul de indatorare a unitatii admi­nistrativ-teritoriale este in continua cres­tere, majorandu-se in ultimele sase luni cu aproape 25%. In ultimii 10 ani, judetul s-a imprumutat cu 40 de milioane de euro, urmand sa plateasca rate pana in 2026. Cel mai mare contract de impru­mut, in valoare de 20 de milioane de euro, a fost incheiat intre SC RAJA SA Cons­tanta si BERD Londra, pentru o peri­oada de 177 de luni, fondurile fiind utili­zate pentru realizarea statiilor de pom­pare, a retelei de canalizare si a con­ductelor de descarcare in zona Constanta Sud, precum si pentru extinderea retelei de canalizare in municipiul Constanta. In plus, judetul Constanta plateste rate pentru un credit in valoare de 8.232.783 de euro, contractat pentru executia si finalizarea lucrarilor la Pavilionul Expozitional Constanta, dar si pentru o finantare de 8.681.137,00 euro, obtinuta de la SC Fortis Lease Romania IFN SA, pentru achizitionarea in sistem leasing a echipamentelor medicale pentru Sectia de Chirurgie Cardiovasculara din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta. Nici primariile din judetul de la malul marii nu stau mai bine atunci cand vine vorba de datoria publi­ca. De exemplu, orasul Harsova trebuie sa returneze un credit de 3.500.000 de lei, in timp ce autoritatile locale din Mur­fat­lar au de achitat un imprumut in valoa­re de 2,5 milioane de lei. „Ne te­mem ca vom avea de ales intre a plati ratele sau salariile functionarilor publici. Cu bancile nu este de joaca si nici cale de negociere”, a declarat primarul orasului Harsova, Tudorel Nadrag. 

Primarii nici nu vor sa auda de insolventa

Guvernul a decis, in cel de-al 12-lea ceas, sa reduca, pentru al doilea an consecutiv, cu 36%, limitele maxime in care autoritatile locale pot contracta fonduri rambursabile pentru proiecte care nu beneficiaza de fonduri UE, de la 2,5 miliarde de lei la 1,6 miliarde de lei. De cealalta parte, desi se confrunta cu probleme financiare din ce in ce mai mari si in multe dintre cazuri nu mai au fonduri pentru a-si plati ratele sau pen­tru a acoperi cheltuielile curente, auto­ritatile locale nu vor, sub nicio forma, sa accepte varianta intrarii in insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale de teama ca acest lucru va fi dur sanctionat electoral la urmatoarele alegeri.

Conform unui proiect de lege apro-bat de guvern, primariile care nu-si pla­tesc datoriile au posibilitatea sa intre in procedura de criza financiara sau de insolventa, care are ca scop final redre­sa­rea economica a unitatilor admi­nis­trativ-teritoriale.

Potri­vit informatiilor facute publice de Minis­terul Administratiei si Inter­nelor, unita­tile, primariile care nu isi platesc da­toriile vechi pot intra in stadiu de criza finan­c­iara si apoi in stare de insolventa, masura care repre­zinta o protectie fata de agre­sivitatea creditorilor si o garantie pentru mediul de afaceri ca isi vor recupera datoriile.

Legea permite declan­sarea proce­durii de criza financiara in cazul uni­tatilor care nu mai pot plati datorii mai vechi de 90 de zile, ce depa­sesc 15% din bugetul local anual, si care nu platesc salariile angajatilor pe o peri­oada mai mare de 90 de zile. Pe de alta parte, calea insolventei poate fi urmata de primariile care nu-si achita datorii vechi de 120 de zile, ce depasesc 50% din bugetul anual, si care nu platesc salariile pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data sca­dentei.