Impactul cresterii TVA de la 19% la 24% va avea ca rezultat o marire a preturilor cu 4% si un salt al inflatiei la 7,8% in acest an, arata calculele facute de BNR. Guvernatorul Mugur Isarescu este de parere ca economia isi va reveni, dar cu intarziere, din cauza noilor impozite. Acesta a spus ca politicienii fac afirmatii premature cand vorbesc despre cresterea salariilor bugetarilor in 2011.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca prognoza estimata pentru inflatie in acest an s-a modificat de la 3,7% la 7,8% ca urmare a majorarii TVA  cu cinci procente. De asemenea, pentru 2011 noua estimare indica o crestere a inflatei de la 2,8% la 3,1%. Mugur Isarescu a afirmat ca efectele noii valori a taxei pe valoarea adaugata asupra inflatiei vor disparea treptat. „Pentru finele acestui an, calculele indica o inflatie de 7,8% spre 8%, poate un­de­va chiar peste 8%, urmand sa coboare ul­te­rior. Spre sfarsitul anului 2011 dispar cele trei procente care se adauga in urma ma­jorarii TVA, iar inflatia va intra in in­tervalul normal de variatie, in jur de 3%, si va ramane in apropierea acestui nivel”, a declarat Mugur Isarescu. Guvernatorul Ban­cii Nationale a precizat ca impactul cres­terii TVA asupra preturilor este per­ma­nent, insa in cazul inflatiei este tem­porar. Potrivit raportului asupra inflatiei pe trimestrul II, aceasta a fost in jur de 4,4%-4,5%, in limitele anticipate de BNR. Cu toate acestea, au fost momente de presiuni temporare, cum ar fi evenimentele din zona tarii noastre, evolutia deciziilor de politica fiscala, majorarea semnificativa a preturilor administrate, presiuni asupra cursului de schimb in sensul deprecierii monedei nationale, precum si volatilitatea accentuata a pretului petrolului.

Preturile tigarilor cresc mai mult decat se majoreaza TVA

Inflatia ar putea sa nu respecte traiec­toria stabilita de BNR, in situatia in care vor fi schimbari importante ale factorilor care o pot influenta. Printre potentialele cau­ze de abatere se numara eventualele difi­cultati in implementarea politicii fis­cale si a politicii veniturilor si cheltuielilor din sectorul public, dinamica preturilor administrate sau mediul extern. In pro­iectia inflatiei din acest an s-a tinut cont si de faptul ca anul agricol este unul mai putin favorabil din cauza inun­da­tiilor, iar evolutia economiei este influentata de acest lucru.

In ceea ce priveste preturile, Mugur Isarescu a declarat ca, potrivit calculelor BNR, cresterea TVA va duce la o majorare a acestora intr-o prima runda cu 3%, dupa care se va mai adauga 1% in runda a doua. „Efectul de runda intai va fi undeva spre 3%. Specialistii nostri vorbesc de 2,9%, adica o transmitere de 75% din scenariul de baza, pentru ca exista un deficit pro­nuntat de cerere si piata taraneasca este in mare parte nefiscalizata. Estimam efecte modeste de runda a doua. Fondul Mone­tar vorbea chiar de lipsa efectului de run­da a doua, dar noi nu suntem chiar asa de optimisti”, a spus guvernatorul BNR. Acesta a precizat ca pentru aproximativ 9% din produsele aflate in cosul zilnic, valoa­rea TVA a ramas nemodificata. La tigari pretul va creste mai mult decat majorarea cu cinci procente a taxei pe valoarea adaugata, deoarece acciza se va calcula la o valoare mai mare decat pana acum.

Ministrii se grabesc sa faca declaratii

Mugur Isarescu a afirmat ca economia tarii va iesi din recesiune, insa acest pro­ces se deruleaza cu intarziere. „Econo­mia va functiona sub potential si in perioada urmatoare, dar speram ca se va revigora trep­tat, cu o anumita intarziere. Intar­zierile sunt cauzate de deviatiile de pro­gram, pentru ca nu se aveau in vedere cres­teri ale impozitelor, care au impact de sca­dere asupra economiei”, a afirmat gu­vernatorul BNR. La acestea s-a mai adau­gat faptul ca efortul de mutare a chel­tuielilor dinspre salarii sau sistemul social catre investitii nu a avut rezultatele scon­tate, in timp ce arieratele statului catre mediul de afaceri nu au fost achitate. In pofida situatiei dificile in care se afla tara, politicienii s-au apucat deja sa declare ca anul viitor vor avea cresteri ale salariilor din sectorul bugetar. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca reduce­rea numarului bugetarilor ar putea avea ca rezultat o majorare cu 10 procente a veniturilor celor care nu vor fi concediati. Adriean Videanu, ministrul Economiei, a sustinut chiar ca salariile ar putea ajunge la nivelul dinainte de taierea cu 25%. „Anunturile privind cresterea salariilor din sectorul bugetar in 2011 sunt prema­ture, pentru ca mai intai trebuie realizate angajamentele privind ajustarea numaru­lui de angajati din sectorul public. Cu cat ajustarea din punct de vedere al numarului de bugetari va fi mai severa, cu atat campul de actiune va fi mai mare”, a spus guvernatorul Bancii Nationale.

Obiectivul de trecere la euro trebuie rediscutat

Seful BNR a atras atentia ca guvernul trebuie sa puna in discutie programul de adoptare a monedei euro de la 1 ianuarie 2015, din cauza schimbarilor produse de criza economica, pentru ca obiectivul sa mai fie credibil. „Ne-am exprimat punctul de vedere ca aceasta tinta, a adoptarii euro, poate sa fie un catalizator pentru coerenta politicilor. Din acest punct de vedere il vom sustine, dar, in momentul in care evolutiile duc in mod clar spre altceva si tinta nu mai este credibila, bineinteles ca trebuie sa o rediscutam, pen­tru ca un element esential al cred­i­bilitatii este realismul tintei”, a declarat Mugur Isarescu.

Printre conditiile de trecere la euro se numara un deficit buge­tar de pana la 3% si o datorie publica de maximum 60% din PIB. Chiar daca gradul de indatorare a Romaniei este la jumatate, guvernatorul Bancii Nationale a avertizat ca suma nu mai este chiar mica si ca o strategie este esentiala in aceasta privinta.

Ministerul Finantelor continua sa atraga imprumuturi pentru a face fata cheltuie­lilor, iar in luna iulie a vandut certificate de trezorerie in euro, cu scadenta la un an, cu o valoare de 1,213 miliarde de euro. Mugur Isarescu a spus ca nu crede ca Finantele vor mai putea emite tiluri de stat in valuta fara dimi­nuarea rezervelor minime obligatorii ale bancilor. Pana acum rezervele minime au fost men­ti­nute la acelasi nivel deoarece s-a con­siderat ca exista suficienta lichiditate in piata, in special la lei, unde se inregis­treaza un excedent. Consiliul de Admi­nistratie al BNR a decis miercurea trecuta ca dobanda de politica monetara sa fie mentinuta la 6,25%, iar rezervele minime obligatorii la pasivele in lei sa ramana la 15%, respectiv 25% pentru pasivele in valuta.