Premierul Emil Boc anunta ca in urma procesului de restructurare intoc­mit de actuala guvernare „vom avea mai multi bani pentru investitii, vor fi mai multe locuri de munca, mai multe taxe si impozite platite la bugetul de stat”. Rezultatele benefice se vor vedea din 2011 si 2012, adauga seful Executivului. In 2012 PDL, UDMR si UNPR „vor avea ocazia sa arate ca au scos tara din criza”, sustine, plin de elan, premierul Boc.

Pana atunci insa, guvernantii se incurca in cifre, iar masurile anuntate sunt departe de a asigura cresterea economica necesara. Din datele pre­zentate sambata de seful Executivului reiese ca pana la finele anului vor fi desfiintate in total 88.067 de posturi din sectorul public, dintre care 14.462 sunt vacante si 73.075 sunt posturi ocupate. „Pentru acestea sunt acte normative aprobate de guvern si inseamna ca procedurile sunt in derulare”, sustine Emil Boc. Cifra de aproximativ 70.000 de disponibilizati pana la inceputul anului viitor a fost convenita in acordul cu FMI. Nu se stie insa clar cati angajati din sectorul bugetar au fost cu adevarat concediati de anuntarea restructurarii si cati mutati pe alte posturi. Boc spune ca, in intervalul 31 decembrie 2008-30 iunie 2010 au fost disponibilizati 45.000 de bugetari.

Seful delegatiei FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks, declara zilele trecute ca ar fi vorba de 30.000 de bugetari. In plus, mai este si problema posturilor vacante. MFP a anuntat, la inceputul anului, ca in institutiile de stat posturile vacante nu sunt bugetate, prin urmare nu ar trebui luate in calcul. In schimb, seful Exe­cutivului „raporteaza” cu succes eli­minarea in 2010 a peste 14.000 de astfel de posturi. Exemplul cel mai concludent despre cum a fost aplicata pana acum „marea restructurare” este cel al agen­tiilor guvernamentale, unde angajatii au fost mutati de la un minister la altul, iar cifrele reale privind situatia reducerilor de personal nu sunt nici astazi date publicitatii.

Somerii sunt trimisi catre mediul privat

Guvernantii au gasit raspuns si la problema celor ramasi fara serviciu. „Modalitatile sunt multiple”, sustine Emil Boc, amintind de cursuri de recalificare profesionala sau „peste 10.000 de locuri de munca disponibile pentru a fi ocupate”. O alta solutie avansata ar fi trimiterea somerilor catre mediul privat.

„Avem un act normativ prin care firmele care angajeaza someri timp de sase luni nu platesc contributii de asigurari sociale tocmai pentru a-i stimula sa angajeze persoane care vin din somaj”, explica Boc. Premierul omite insa sa spuna ca mediul privat a facut restructurari si reduceri de cheltuieli inca de anul trecut, iar firmele care nu au fost inchise inca au nevoie de masuri mult mai eficiente decat cea privind scutirea de la plata contributiilor sociale.

Cum sustine guvernul mediul privat pentru a putea absorbi forta de munca disponibilizata din sistemul bugetar? Prin „scheme de ajutor de stat, neim­pozitarea profitului reinvestit, cota unica de impozitare”, raspunde seful guver­nului.  In acelasi set este inclusa si „eli­minarea din aceasta toamna a impo­zitului minim”, dupa ce masura a fost pusa in aplicare de aceeasi guvernare si s-a dovedit a fi o masura gresita.

Combaterea evaziunii fiscale - doar la nivel teoretic

Pana acum, in „lupta cu evaziunea fiscala”, guvernul i-a identificat drept evazionisti pe jurnalisti, carora le impune sa plateasca asigurari sociale pentru drepturile de autor. Intrebat cum se va face impozitarea manelistilor, Emil Boc a dat un raspuns strict teoretic, rupt din contextul realitatii din Romania.

„Controlul indirect va putea permite ca si manelistii sa fie tratati ca toti cetatenii si sa plateasca impozite si taxe legale”, a sustinut acesta. El a dat asigurari ca normele de aplicare vor fi aprobate de catre presedintele ANAF, prin ordin, pana la sfarsitul lunii august. Daca la nivel de discurs masura impozitarii manelistilor este una bine-venita, concret este greu de pus in practica. De aceea, in urmatoarele saptamani asteptam cu interes sa aflam de la MFP sau chiar de la premierul Emil Boc ce solutii gasesc pentru a-i obliga pe cantaretii de manele sa declare la Fisc cat castiga la o nunta, de exemplu, si sa plateasca impozitul aferent.