Sistemul sanitar romanesc, un handicap de 100 de ani fata de cel din tarile dez­vol­tate, spune Laurentiu Mircea Popescu, vicepresedinte al Federatiei Europene a Academiilor de Medicina. Nea­­daptarea medicilor in strainatate va repatria peste 50% dintre acestia. Varfurile din me­dicina din tarile sarace sunt racolate anual de SUA, Anglia sau Franta. Sub­fi­nan­ta­rea Sanatatii si dezinteresul Puterii fata de Cercetare sunt inac­ceptabile pentru o ta­ra eu­ro­pea­na.

„Financiarul”: Unde se situeaza medicina si sistemul sanitar romanesc la nivel mondial?
Laurentiu Mircea Popescu: N-as pu­tea sa va spun exact cum este vazut sis­te­mul sanitar romanesc la nivel mondial, in contextul in care Romania este o tara mica la nivel global, iar pentru multe tari chiar nu exista. Nu exista pe harta lor mintala. Pro­blema cred ca tre­buie incadrata doar la nivel european.

Unde ne situam in Europa?
Din cate stiu, reforma in sanatatea pu­bli­ca la nivel european sau, mai bine zis, in­s­tituirea regulilor pe acest palier au fost facute de Bismarck la sfarsitul se­co­lu­lui XIX. Ce s-a incercat la noi dupa re­vo­lu­tie a fost o repunere in timp a sistemului Bis­­­marck si concluzionand, in ceea ce pri­ves­te or­ga­ni­zarea sistemului sanitar ro­ma­­-nesc, han­di­ca­pul este de aproape 100 de ani.

Totusi, dupa 20 de ani putem regasi o forma a progresului?
Din pacate, in toata aceasta perioada nu putem regasi modificari radicale de or­ga­nizare, iar principalul domeniu in care s-au facut progrese are doua componente. Pe de o parte, imbunatatirea cu teh­no­lo­gie avansata a multor unitati sanitare din
Ro­ma­nia, iar pe de alta parte, faptul ca me­di­cilor tineri care au dorit sa se dedice pro­­­gre­sului din medicina li s-au oferit mai mul­te oportunitati.

In strainatate...
Spre surprinderea publicului larg, cei mai multi dintre ei s-au intors si lucreaza in Romania. Sunt oameni intre 35 si 40 de ani. Cu riscul de a-i deranja pe unii sau pe altii, mare parte dintre acesti medici sunt mai buni decat profesorii lor, cel putin in anumite instante.

Dar nici din punctul de vedere al dotarilor din spitale nu excelam...
Va contrazic. Daca ne comparam cu anii de dinainte de 1989, lucrurile stau cu totul altfel. Pana in 1990, in Bucuresti exista un singur computer tomograf si nici acela nu era complet. Poate era unul si la Elias, dar acela era un spital cu portile inchise. In anul 2000 existau deja in Ca­pi­tala apro­ximativ 20 de astfel de aparate, de altfel complete.

Mult sau putin? 
Depinde de cine face o astfel de analiza. Daca se judeca de unde s-a plecat, inseamna foarte mult. Daca judeca cineva dintr-un orasel aflat la 100 km de Bu­cu­resti, unde nu exista un astfel de aparat, ace­la va spune ca este nedreptatit.

Poate ca are dreptate...
In Romania estimarea nevoilor de tehnologie avansata nu se face la mia de locuitori, ci pe niste criterii subiective. Sigur ca in contextul in care varfurile din medicina se afla in Bucuresti, aici s-a facut o concentrare mult mai mare.

Cum comentati aceasta explozie a exodului din ultima perioada?
N-as spune nici ca trebuie sa fim des­cu­rajati de acest fenomen, dar nici sa ne bucuram. Este evident ca 95% dintre cei ca­re parasesc Romania o fac pentru un sa­la­riu mai bun, pe care evident il vor obtine in strainatate. Acolo vor constata insa ca ju­ma­tate din bani ii vor cheltui pe chirie, iar restul pe masina si hrana  etc. Nu cu­nosc niciun medic roman care in Europa sa fie intr-o po­zitie importanta si re­cu­noscuta pe plan national in tara respectiva. Exista un cu­mul de factori care nu-ti per­mit sa pe­ne­trezi ierarhia din tarile res­­pective.

Mai exact...
In Belgia, niciun roman nu va fi pre­fe­rat unui belgian. Olanda plateste, si doar atat. Franta doreste ca medicii francezi sa fie intotdeauna in topul mondial, iar pen­tru asta exista ceea ce se numeste numerus clausus - numar precis sau obligatoriu.

Cum este aplicata in practica franceza aceasta strategie?
Cea mai importanta fa­cul­ta­te de me­di­cina din Paris are anual doar 84 de stu­denti, comparativ cu Bu­cu­restiul care are cateva sute. Prin anul 2000, la nivel na­tio­nal, Romania avea intre 10.000-12.000 de stu­denti doar la Me­dicina.

De ce adopta Franta o astfel de strategie?
Premeditat, Franta produce mai putini medici decat are nevoie, deoarece ii fo­lo­seste pentru a-i transforma in portdrapelul me­dicinii franceze. Treaba obisnuita este fa­cuta de emigranti, care sunt mult mai bi­ne platiti decat in tarile lor de origine, dar nu vor atinge niciodata nivelul salarial sau de clientela al unui medic francez. In con­clu­zie, peste 50% dintre medicii de acolo sunt emigranti.

Intalnim acest fenomen doar in Franta?
Categoric nu. Acelasi lucru il regasim in Anglia, unde majoritatea medicilor emi­granti provin din India sau Pakistan. Aceeasi situatie este si in SUA. In aceste tari ajung varfurile din medicina ro­ma­neas­­ca, indiana, pakistaneza etc.

Care este pronosticul legat de intoarcerea medicilor?
Nu pot sa dau un astfel de pronostic. Ro­mania are nevoie de o diaspora de ca­li­tate. Imaginea nu tine doar de ceea ce se in­tampla in interior, ci si de calitatea dias­po­rei. Cantitatea de bani este foar­te im­por­tan­ta in viata unui om, dar este de­par­te de a fi totul. Totusi, cred ca o ju­ma­ta­te dintre me­­­di­cii ti­neri se vor intoarce in Romania pentru ca ei vor avea un avan­taj foarte ma­re.

Anume?
Asteapta sa dispara din scena medicala actualii lor sefi.

Care va fi efectul descentralizarii spitalelor?
I-as spune privatizare. Tre­buie in­tro­dus un sistem in care cei mai buni sa poata lucra la adevarata lor va­loa­re. Stoma­to­lo­gia s-a privatizat in proportie de 98%. Si efectele sunt evident pozitive.

Concret?
Faptul ca majoritatea spitalelor trec la pri­marii nu inseamna cu adevarat des­cen­tra­lizare. Doar ca ministrul Sanatatii nu va mai avea dreptul sa numeasca directorii de spitale.

Autoritatile locale vor face fata descentralizarii?
De la caz la caz. Nu stiu ca in Romania sa fi existat vreodata o lista de 10 prioritati, dar neincercand ceva, care se va dovedi a fi  bun sau rau, nu se poate pro­gre­sa.

S-a invocat mereu subfinantarea sistemului...
Eram senatori PSD eu si Sorin Opres­cu atunci cand spuneam guvernului PSD ca sis­te­mul este subfinantat. Nu nega ni­meni as­ta, dar nu se facea nimic. Deo­se­bi­rea este ca primarul general al Capitalei a con­ti­nuat si continua.

Puteti emite o suma de care ar avea nevoie sistemul?
E greu de spus. Oricum, ideea care cir­cu­la, e drept in folclorul urban, este ca aceas­ta casa de asigurari de sanatate este cea mai mare banca din Romania. Iar daca ar reusi sa colecteze toate contributiile ar to­taliza un capital de 6-7 miliarde de euro.

Unde se duc acesti bani? Merg in Sanatate?
Merg intr-un sistem denumit „Tre­zo­re­rie”. Un fel de galeata unde cineva poate sa bage mana sa ia cat vrea si sa dea cui vrea. Dar acest lucru ma depaseste.

Veti pleca la inceputul acestei luni in China. Care este scopul vizitei?
Este o recunoastere a valorii cer­ce­ta­ri­lor pe care le intreprindem la Bu­cu­resti.

Puteti da exemple?
Telocitele. Un caz de serendipitate, dar totul este sa-ti dai seama de ceea ce ai des­co­perit.

Ce sunt aceste telocite?
Niste celule mici ca dimensiuni, dar cu niste prelungiri enorme ca lungime, si care exista practic in fiecare organ in afara de creier. Noi credem ca aceste telocite formeaza o retea in tot or­ganismul si ar putea fi un sistem in­ter­sti­tial. Aceasta ipoteza „trasnita” o voi pre­­­­­zenta in China.

Care ar fi mai exact rolul acestor telocite?
Folosindu-se si telocitele se poate rea­li­za o mai buna reparare cardiaca, tinand cont ca in topul cazurilor de deces este in­farc­tul miocardic.

Ce reprezinta China pentru medicina mondiala?
Este singurul imperiu care exista cu aceeasi populatie si aproape aceleasi reguli de peste 6.000 de ani. Pe de alta parte, cred ca scrie in Biblie care este rolul Chinei. China este o forta in medicina mondiala, iar autoritatile locale chineze sunt mult mai interesate de activitatea cercetatorilor romani decat autoritatile locale romane.

Cat interes exista din partea guvernantilor?
Nu risc nimic spunand ca exista un total dezinteres, chiar daca exista persoane in cadrul Puterii care se straduiesc sa fie constructive. Prin interes se intelege suma alocata.

Care este cat?
Anual sub 1% din PIB, ceea ce este inac­cep­­tabil. Un 3%-5% ar fi de bun-simt. La noi se omite faptul ca Educatia, Cercetarea si Sa­natatea sunt prio­ritati nationale.

Ce sume se aloca in alte tari?
O scoala de medicina de la Pittsburg (Pensilvania, SUA) avea un buget prin anii 1998 de 2,5 miliarde de dolari. Iar Harvard Medical School cred ca a ajuns la un buget de 35 de miliarde de dolari anual, aici fiind mai multi profesori decat studenti.

Ce se va intampla?
Prin inlocuirea actualei generatii de li­deri medicali intrevad un progres, fara a jig­ni  sau deranja pe nimeni din actuala ge­­neratie in care si eu ma inscriu.