Consiliul Fiscal va avea in cu­rand prima iesire publica in care va face o analiza a starii finantelor publice in Romania in comparatie cu situatia altor tari din Uniunea Europeana, incercand sa scoata in evidenta punctele vulne­rabile ale bugetului si sa identifice posi­bile solutii alternative de imbunatatire a pozitiei fiscal-bugetare.

Rolul Consiliul Fiscal, prin mandatul sau legal, este de a sprijini activitatea gu­vernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiectiilor bugetare si a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu si lung. Membrii Consiliului fiscal isi exercita mandatul potrivit legii si nu soli­cita sau primesc instructiuni de la auto­ritatile publice ori de la orice alta institutie sau autoritate. In principal, Consiliul tre­buie sa ofere o opinie independenta des­pre cat este de sustenabila politica fiscala si bugetara pe termen mediu si lung. In plus, trebuie sa atentioneze Executivul si sa informeze totodata opinia publica asupra situatiilor in care nu se respecta tintele stabilite in programul bugetar-fiscal pe trei ani asumat de guvern si este pusa in pericol sustenabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung.

Consiliul Fiscal va avea astazi prima intrevedere cu membrii delegatiei Fon­du­lui Monetar International, discutiile fiind focalizate pe stadiul infiintarii acestei noi institutii in Romania, in fapt o structura neutra care va analiza masurile asumate de guvern din punctul de vedere al sustenabilitatii financiare pe termen me­diu si lung. „Rolul nostru este de a oferi o opinie neutra, independenta, privind sustenabilitatea masurilor de natura fiscal-bugetara, pentru ca acestea sa nu puna in pericol sanatatea finantelor publice pe termen mediu si lung. Pe viitor trebuie sa evitam situatia in care  cheltuielile curente sunt finantate pe datorie si nu asa cum ar fi sustenabil, din venituri permanente. Cu alte cuvinte, misiunea noastra  este sa facem analize si recomandari pentru a se evita situatii de genul cresterilor de pensii si salarii bazate pe venituri temporare care ulterior, in perioade de criza, cand eco­nomia intra in recesiune, scad, iar bugetul nu mai are bani pentru a sustine aceste cheltuieli”, spune presedintele Con­siliului Fiscal, economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Tinta principala: derapajele majore in politica fiscal-bugetara

Din punctul sau de vedere, politica fiscal-bugetara are nevoie de cel putin o viziune pe termen mediu, dar, in contrast, „din pacate perspectiva romaneasca a fost de cele mai multe ori doar una de supravietuire, pe termen scurt”, adauga Ionut Dumitru. „Mandatul nostru de noua ani a fost gandit sa acopere doua cicluri electorale, pentru a nu exista inter­ferente politice. Legea ne confera inamo­vibilitate si, totodata, protectie fata de factorul politic prin numeroasele incom­patibilitati pe care le prevede. Spre exem­plu, trebuie ca si rudele pana la rangul patru sa nu detina o functie de demnitate publica in cadrul guvernului, sa nu aiba calitatea de membru al Parla­mentului Romaniei sau al Parlamentului European ori sa detina o functie de conducere in cadrul unui partid politic”, puncteaza Ionut Dumitru. 

Practic, membrii acestui organism vor trebui sa atentioneze Executivul si sa informeze in acelasi timp opinia publica asupra situatiilor in care se incalca prin­cipiile si regulile bugetare, cele in care nu se respecta tintele stabilite in programul bugetar-fiscal pe trei ani asumat de guvern si sustenabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung este amenintata. „Mandatul nostru legal este sa sprijinim Parlamentul si guvernul atat in activitatea de programare fiscal-bugetara, in principal in ceea ce priveste prognozele macro­eco­no­mice utilizate, cat si in imbunatatirea calitatii finantelor publice pe termen mediu si lung”, arata presedintele Con­siliului Fiscal. Pe de alta parte, membrii acestei institutii nu vor da indicatii gu­vernului in ceea ce priveste, de exemplu, tipul de impozitare, cota unica versus impo­zitare progresiva, acesta fiind atri­butul guvernului, ci doar vor analiza solutiile alternative, cu plusurile si minu­surile lor si vor formula o opinie cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu si lung a unei decizii asumate de catre guvern.

In analiza, doua tipuri de documente

Opiniile Consiliului vor fi exprimate in principal pe marginea a doua tipuri de documente. Primul este strategia fiscal-bugetara, pe care guvernul ar fi trebuit conform Legii responsabilitatii fiscal-bugetare sa o finalizeze pana la sfarsitul lunii mai, iar al doilea cuprinde legile bugetului, precum si executiile bugetare trimestriale, semestriale si anuale. „Rolul nostru este in principal sa atentionam asupra unor derapaje majore si sa ne asiguram ca proiectiile bugetare sunt realiste”, explica presedintele Consiliului Fiscal.

Acesta arata ca, in urma cu cativa ani, Romania s-a confruntat cu o situatie de genul acesta, cand programarea bugetara a fost facuta luandu-se in calcul venituri total irealiste de 39% din PIB, in conditiile in care Romania nu a avut vreodata un asemenea nivel al veniturilor bugetare, ele situandu-se mereu in jurul a 31%-33% din PIB. „Rolul nostru va fi sa corectam abaterile majore, neavand pre­tentia ca cineva detine adevarul absolut, mai ales atunci cand este vorba de prognoze”, precizeaza Ionut Dumitru.

Avansul datoriei publice este ingrijorator

In opinia presedintelui Consiliului Fiscal, Romania nu are in acest moment o problema cu stocul datoriei publice. Ingrijorarea vine insa de la  faptul ca aceas­ta creste prea repede si nesustenabil. „Problema este ca datoria publica nu creste pe baza unor investitii, ci ca urmare a cheltuielilor curente. Practic, ne inda­toram in acest moment ca sa finantam cheltuielile curente”, atentioneaza Ionut Dumitru. In opinia sa, aceasta situatie trebuie rezolvata rapid, „pentru ca nu te poti imprumuta la nesfarsit, nu numai de la FMI, ci de oriunde”, arata economistul. Acesta crede ca solutiile sunt relativ clare in conditiile in care este constientizata cauza: „Avem o factura sociala mult prea mare in raport cu puterea noastra economica. Odata ce am ajuns in rece­siune nu am mai putut sustine cheltuielile uriase (in raport cu sumele colectate la buget si cu puterea economiei) cu salariile, pensiile si asigurarile sociale.

De altfel, din cauza structurii nesustenabile a chel­tuielilor bugetare, eu cred ca puteam ajun­ge la o situatie bugetara dificila chiar si daca criza economica globala nu s-ar fi produs”, arata Ionut Dumitru.

In ceea ce priveste impactul reducerii cheltuielilor asupra bugetului, econo­mistul-sef al Raiffesien Bank spune ca este greu de evaluat pentru ca suntem inca in recesiune. „Avem o economie care aduce putine venituri la buget. De altfel, aceste venituri au o crestere sub asteptari. O explicatie poate consta si in evolutia economica slaba, dezamagitoare, dar trebuie tinut cont si de faptul ca o parte dintre contribuabili sunt in economia subterana”, subliniaza presedintele Consiliului Fiscal. Acesta arata, de exem­plu, ca desi accizele au crescut foarte mult la bunurile la care cererea este destul de inelastica in comparatie cu pretul, cum sunt tigarile, incasarile din aceasta zona de-abia au ajuns la nivelul de anul trecut. „Este absolut clar ca acolo a crescut economia subterana, iar evaziunea fiscala este principala problema pe partea de venituri bugetare”, spune
economistul.

Contractia de 2% este realista

Din punctul sau de vedere, prognoza privind o contractie economica de 2% din PIB in acest an este una realista in acest moment. „Noi, la Raiffeisen Bank, avem o estimare ceva mai pesimista, de -3% crestere economica in 2010, ca urmare a impactului mai negativ asteptat de noi asupra economiei reale dupa cresterea TVA”, arata Ionut Dumitru. In opinia sa, important nu este neaparat cat de mare va fi contractia economica in 2010, ci mai degraba crearea unor baze solide pentru o crestere sanatoasa in anii urmatori. „Prioritatea zero pentru Romania in acest moment este insanatosirea finantelor publice, cu mai putine cheltuieli sociale, cu mai multe cheltuieli de capital si cu o colectare mult mai buna a veniturilor la buget, insotita de eliminarea exceptiilor si extinderea bazei de impozitare. Cresterea economica nu poate rezolva toate pro­blemele bugetului, pentru ca unele sunt in primul rand de natura struc­turala”, subliniaza Ionut Dumitru.

Acesta arata ca este posibil sa obtinem crestere econo­mica, iar problemele structurale sa ramana, ceea ce ne poate conduce la o noua criza. „Pentru a reduce deficitul siste­mului de pensii ar trebui sa avem o cres­tere economica foarte mare, dar nici asa nu cred ca problema ar disparea. Sistemul de pensii trebuie reformat”, conchide economistul-sef al Raiffeisen Bank. 

Acesta considera ca incurajarea mediului privat nu trebuie neaparat realizata prin stimulente fiscale, ci in primul rand prin  mentinerea unei politici fiscal-bugetare predictibile, reducerea biro­cratiei, imbunatatirea calitatii infra­struc­turii si flexibilizarea pietei fortei de mun­ca. Totodata, este de parere ca reve­nirea la crestere economica este depen­denta de recladirea increderii con­su­matorilor, romanii fiind in acest mo­ment cei mai pesimisti din toata Uniunea Euro­peana.