Rezultatele financiare la semestru ale bancilor de la Bursa vor da un semnal neu­tru pentru investitori, iar eventualele profituri in crestere ar trebui interpretate cu mare atentie, sunt de parere analistii de la casele de brokeraj locale. Ei adauga ca sectorul bancar in ansamblu are potential foarte redus de crestere in urmatorii ani si singurele plasamente care s-ar justifica sunt in titlurile acelor banci care se concentreaza puternic pe segmentul IMM-uri si al creditelor pentru investitii.

Pana acum, rezultatele anuntate pen­tru primul semestru au fost in linie cu asteptarile pietei sau chiar usor mai bune, Banca Transilvania raportand miercuri o temperare a cresterii provizioanelor, pre­cum si un profit pe trimestrul al doilea usor mai mare fata de cel din primele trei luni. La sase luni, castigul net a fost triplu fata de cel de pe primul semestru din 2009. Totusi, analistii sunt de parere ca potentialul sectorului bancar va ramane limitat in urmatorii ani, iar eventualele ra­portari in crestere ar trebui privite cu pre­cautie de investitori.

„Profiturile in crestere comparativ cu cele obtinute in aceeasi perioada de anul trecut ar trebui tratate cu mare atentie, pentru ca ar putea sa insemne si o valoare mai mica a  provizioanelor constituite. Este clar ca in prima parte a anului sec­torul bancar nu s-a remarcat cu nimic si asta datorita unui context inca destul de vitreg si incert pentru a putea incuraja consumul si investitiile”, spune Andreea Gheorghe, analist financiar la firma de brokeraj Intercapital Invest. Bancile nu vor reusi, cel mai probabil, sa isi depaseasca bugetele in acest an, iar potentialul lor de crestere ramane limitat si pentru anul viitor. „Anul acesta nu ma astept ca bancile sa depaseasca bugetul propus, decat even­tual in cazul anumitor situatii exceptio­nale. Performanta ce poate fi obtinuta de banci in 2010 poate fi doar o combinatie reusita intre un management potrivit con­textului actual si o gama de produse inte­resante din punctul de vedere al costurilor. Cred ca mesajul transmis de rezultatele la sase luni va fi unul neutru. Potentialul de crestere al sectorului, in general, in acest moment este foarte mic, si aici vorbim de urmatorii doi ani”, a comentat ea.

Stagnarea depozitelor, un alt semnal de alarma

Andrei Anghel, consultant de investitii la firma Smart Trade Consult, este si mai reticent fata de soarta sistemului bancar in ansamblu si a bancilor tranzactionate la Bursa. El atrage atentia ca, pe langa credi­tarea care este in continuare anemica, asis­tam la un recul si pe partea de depozite. „Pe partea de depozite asistam la o stag­nare si mai evidenta decat in cazul credi­telor, poate chiar o usoara diminuare. Ma astept ca tendinta sa se accentueze, ceea ce ridica un alt semnal de alarma pentru banci. O mare parte din acesti bani proba­bil acopera consumul acolo unde salariul nu o mai poate face, iar o alta parte perso­nal sper sa se duca spre investitii, altele decat depozitele. Dobanzile nominale la depozite sunt mici si in scadere, iar alter­native mai bune de investitii au existat intotdeauna”, sustine el. In ceea ce pri­veste creditarea, Anghel afir­ma ca stag­narea acesteia are si rolul benefic de a fi evitat spargerea balonului speculativ din imobiliare. „Ca sa fiu abso­lut sincer, nu cred ca temperarea credi­tarii este cel mai rau lucru care ni se putea intampla. Desi exista si victime colaterale precum investitiile, sper ca am evitat spar­gerea unui balon speculativ - cel imobiliar - mai ales ca aceasta nu a afectat dramatic decat dezvoltatorii si doar intr-o mai mica masura proprietarii. Cred ca solicitarile de credite nu vor cunoaste in urmatorii ani aceeasi expansiune ca in anii anteriori crizei, iar aceasta este cauza pentru care creditarea nu va avea un ritm alert, chiar daca bancile vor incerca, cum este firesc, sa acorde cat de multe credite solicitantilor eligibili”, a completat Anghel.

„Vom evolua de la credite cu buletinul la cele pentru investitii”

Prin urmare, singurele plasamente care s-ar justifica in contextul actual sunt in titlurile acelor banci care se concen­treaza puternic pe segmentele IMM-uri si creditul pentru investitii. „Investitiile in banci nu vor mai fi ce au fost in anii de glo­rie. Principalul argument pentru un pla­sament in actiunile bancilor este acum sub­eva­luarea temporara, si nicidecum rit­mul de crestere a activelor, veniturilor sau pro­fiturilor, asa cum se intampla anterior crizei. Ca alocare tactica as favoriza acele banci orientate spre intreprinderi, deoare­ce cred ca vom evolua de la credite pentru consum acordate cu buletinul catre credite de investitii. Daca nu aceasta este directia in care o banca vrea sa mearga, pur si sim­plu nu as mai investi in ea”, sustine analistul.

Dupa Banca Transilvania miercuri, Erste Group, actionarul majoritar al celei mai mari banci locale, BCR, urmeaza sa publice astazi rezultatele la sase luni, in timp ce BRD - Societe Generale, al doilea creditor din sistem, le va anunta luni.

Crestere pentru Erste, scadere pentru BRD

„Pentru Erste previzionez pe trimes­trul II un profit net de aproximativ 275 mil. euro, in crestere cu 5,8% fata de T2 2009 si cu 7,8% fata de trimestrul I din 2010. La nivel semestrial profitul net va fi de aproximativ 530 mil. euro, in crestere cu 7,7% raportat la semestrul I de anul trecut”, este de parere Andrei Radulescu, analist la Target Cluj. In cazul BRD, provizioanele la sase luni ar putea urca alarmant, pana la un nivel de 664 de milioane de lei, cu 69% peste cel din primul semestru al anului trecut, estimeaza Mihai Alexa, analist la Broker Cluj. Profitul brut ar urma sa scada cu circa 7% fata de anul trecut, la 475 de milioane de lei. „Concluzionand, avem dobanzi din ce in ce mai mici la credite, care se vor traduce in venituri mai mici, iar de cealalta parte depozitele in stagnare sau  scadere implica si costuri de finantare suplimentare. Rezultatul nu poate fi decat o diminuare a profitabilitatii bancilor. Existau peste 700.000 de persoane inregis­trate cu restante in luna mai, cu 20% mai mult decat anul trecut in aceeasi perioa­da. Cam tot cu atat au crescut si provi­zioanele si au ajuns sa reprezinte peste 6% din credite. Cred ca aceste cifre incep sa devina substantiale, dar nu pot estima in ce masura vor afecta soliditatea sistemu­lui”, a incheiat Andrei Anghel.