Executivul a alocat cu 1,3 miliarde de lei mai putin pentru investitii, dar a pastrat aproape neatinse fondurile pentru achizitia de bunuri si servicii heltuielile estimate ale bugetului general consolidat au crescut in termeni nominali cu 4% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 95,3 miliarde de lei. Desi au scazut cheltuielile de personal, s-au inregistrat cresteri la capitolul „alte cheltuieli“, in timp ce veniturile s-au diminuat cu 0,1%, iar investitiile, cu 1,3 miliarde de lei. Ministerul Finantelor va cere FMI o noua derogare de la obligatia privind reducerea arieratelor.

Deficitul bugetului consolidat a fost dupa sase luni de 18,07 miliarde de lei. Chiar daca ne incadram in limita con­ve­nita cu Fondul Monetar International (FMI), de 18,2 miliarde de lei, cheltuielile estimate ale bugetului general consolidat au crescut in termeni nominali cu 4% in comparatie cu 2009, la 95,3 miliarde de lei. Dupa ce de luni intregi s-a vorbit de­spre importanta reducerii cheltuielilor de personal, pentru diminuarea defici­tu­lui, s-a si realizat acest lucru. Astfel, chel­tuielile de personal sunt inferioare cu 4,5% fata de aceeasi perioada a anului precedent, iar la cele cu bunuri si servicii re­ducerea este de 1,7%. In schimb, s-au inregistrat cresteri de 2,9% la capitolul „alte cheltuieli“, fata de aceeasi perioada a anului anterior. Sigur, este greu de presupus ce inseamna aceste cheltuieli, in conditiile in care datele prezentate nu sunt deloc explicite. Ar putea fi vorba de­spre bani care au mers in investitii sau despre sume care s-au dus pentru prime si bonusuri.

„De obicei, la alte cheltuieli intra cheltuieli exceptionale, de exemplu titluri de despagubire. In ultimii cinci ani, suma de la alte cheltuieli a crescut de opt ori,“ ne-a declarat Liviu Voinea, direc­torul Grupului de Economie Aplicata. De altfel, la aproape toate celelalte tipuri de cheltuieli s-au inregistrat cresteri com­parativ cu 2009, acestea fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare acu­mu­late din anii precedenti si de anga­ja­rea imprumuturilor pentru acoperirea acestora. In cazul cheltuielilor cu do­banzi se inregistreaza o crestere de 21,6%. Cheltuielile cu asistenta sociala s-au ma­jorat si ele cu 12,3%. Efortul bugetar afe­rent programelor cu finantare UE a cre­scut cu 132,6%, iar cheltuielile aferente finan­tarilor din imprumuturi externe au urcat cu 28,5%.

Investitiile, mai mici cu 1,3 mld. lei comparativ cu semestrul I din 2009

Cheltuielile pentru investitii, care in­clud cheltuielile de capital, precum si transferuri pentru programele de dez­vol­tare, au fost in suma de 11,7 miliarde de lei, reprezentand 2,1% din PIB si 12,2% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat. In primul semestru al anului trecut, cheltuielile pentru investitii au totalizat 13 miliarde de lei, reprezentand 2,4% din Produsul Intern Brut si 14,18% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat din primul semestru al lui 2009.

„Anul trecut cheltuielile cu inve­stitii au fost mai mari pentru ca a fost pe­rioada electorala. Cata vreme nu avem un buget multianual, si suntem singurul stat din UE fara buget multianual, cand nu sunt bani luam de la investitii“, a explicat Voinea pentru „Financiarul“. In acelasi timp, veniturile au scazut cu 0,1%, la 77,2 miliarde de lei. „La veniturile fiscale s-au inregistrat cresteri, in prin­cipal la Taxa pe Valoarea Adaugata, unde incasarile inregistrate la 30 iunie au crescut la -3,7%, fata de procentul de -7,8% inregistrat la sfarsitul lunii mai, precum si la impozitul pe venit, unde colectarile au crescut in luna iunie la -4,8% fata de procentul de -6,4% inregistrat in luna mai. La accize incasarile sunt cu 1,5% mai mari fata de aceeasi perioada din anul precedent, ca urmare a cresterii nivelului de taxare aplicat de la 1 ianuarie. S-au inregistrat cresteri la incasarile din venituri nefiscale cu 1.422 de milioane de lei, ca urmare a incasarii dividendelor de la operatorii economici cu capital de stat, precum si a varsamintelor din profitul net al BNR.

Sumele restituite de Comisia Europeana in contul platilor efectuate pentru proiecte cu finantare europeana au crescut, de asemenea, cu 921 de milioane de lei“, au precizat re­pre­zentantii Ministerului Finantelor Publice (MFP). Institutia va cere FMI o noua derogare de la obligatia privind redu­ce­rea arieratelor, intrucat nu a reusit sa respecte tinta convenita cu institutia financiara internationala nici in primul semestru. De altfel, guvernul a fost ne­voit sa ceara derogare pentru aceasta tinta la fiecare evaluare.

Propunere: fondurile de cofinantare sa nu intre la deficit

Fostul ministru al Finantelor, Daniel Daianu, sustine ca autoritatile romane trebuie sa negocieze cu FMI ca fondurile de cofinantare a lucrarilor de infra­struc­tura din bani europeni sa nu fie luate in calculul deficitului bugetar.

„Jeffrey Franks (seful misiunii FMI - n.r.) a facut o constatare care nu este o noutate pentru cei avizati, si anume ca absorbtia fondurilor europene este scazuta in Romania si ca riscam sa pierdem mult din banii disponibili. Aceasta constatare este grava din mai multe puncte de ve­dere: (...) semnaleaza ca singura forta mo­trice capabila sa compenseze efectele re­ducerii unor cheltuieli publice si ale restrangerii activitatii economiei private asupra cererii si ofertei agregate - adica injectia intensa de fonduri europene - nu are loc“, a afirmat Daianu.