Unul dintre partenerii romani cu ajutorul carora Armata SUA a ridicat baza militara de la Mihail Kogalniceanu a ajuns sa faca obiectul unor descinderi ale Politiei. Scandalul iscat din cauza firmelor „neserioase” cu care US Army a lucrat pentru a construi oraselul militarizat de la Kogalniceanu s-a acutizat dupa ce mai multi politisti si procurori au descins la punctul de lucru al SC Analog Trans SRL din Ovidiu. Oamenii legii aveau informatii potrivit carora acolo ar fi fost exploatata, in mod ilegal, o cariera de piatra, aceeasi de la care au fost furnizate, la baza militara, materialele neconforme cu standardele.

Anchetatorii au ridicat de la punctul de lucru al societatii constantene mai mul­te documente cu ajutorul carora pro­curorii vor incerca sa stabileasca cum a reusit administratorul societatii, Mugurel Pana, sa intre in posesia celor 10 hectare de teren pe care functioneaza cariera de piatra Sitorman. Se pare ca SC Analog Trans SRL Ovidiu a cumparat terenul in 2007 de la o persoana fizica care, la ran­dul ei, intrase in posesia carierei intr-un mod invaluit in mister. Cariera fusese inchisa in 2006 de reprezentantii Agentiei Nationale pentru Resurse Mine­rale, insa administratorul a continuat sa o exploa­teze fara sa se teama de consecinte.

Prejudiciu de sute de mii de lei

Mai mult decat atat, desi cariera de pia­tra nu functiona in baza unor auto­rizatii, firma afaceristului Pana a reusit sa incheie un contract de achizitie cu SC Framaco Epik – Metis J.V. SRL, subsidiara din tara a firmei turce FEM Joint Venture, cea care a contractat de la autoritatile americane lucrarile de ridicare a bazei militare de la Mihail Kogalniceanu. In baza acestei intelegeri, SC Analog Trans SRL a furnizat piatra constructorului, numai ca analizele de laborator au aratat ca materialele de constructii livrate erau sub standarde.

Concret, in loc de piatra de cariera, americanii au primit pamant cu piatra maruntita, drept pentru care administratorul SC Analog Trans SRL s-a ales cu un dosar penal. O parte din mate­riale au apucat insa sa fie folosite pentru a ridica cladirile din incinta si pentru a asfalta drumurile de acces asa ca, in final, s-a contabilizat un prejudiciu de 200.000 de lei, care a fost pus in sarcina SRL-ului. Paradoxal este faptul ca, pe de alta parte, SC Analog Trans SRL a apelat la instanta pentru a recupera banii pe care FEM Joint Venture ii datora prin contract si pe care a refuzat sa ii mai plateasca. Proble­mele intampinate la nivel local au fost pe punctul de a boicota inaugurarea obiec­tivului in primavara acestui an si au ajuns la urechile oficialilor US Army. Aces­tia au luat in calcul ipoteza potrivit careia ar putea renunta la colaborarea cu mediul de afaceri local.

Autoritatile ame­ricane s-au gandit serios sa isi schimbe strategia si sa ape­leze, din nou, la firme straine pentru a contracta serviciile nece­sare bunei func­tionari a bazei militare. Acest lucru ar fi insemnat o veritabila pierdere pen­tru economia locala, care va incasa, in ur­matorii ani, peste 5 milioane de dolari de pe urma „invaziei” ameri­cane. Inau­gu­rarea oficiala a Bazei Mili­tare de la Ko­galniceanu a avut loc in pri­mavara aces­tui an, in urma unei in­vestitii care se ridica la peste 48 de mi­lioane de dolari. La Kogalniceanu ame­ricanii au ridicat un veritabil orasel care se intinde pe 5 hec­tare. Toate constructiile au fost reali­zate in doua etape, de catre doi con­tractori selectati de armata ame­ricana: o firma turco-americana si un consortiu inter­national, care, la randul lor, au an­gajat muncitori romani pentru execu­tarea lucrarilor. In plus, firma turca a subcon­tractat cea mai mare parte a atributiilor care ii reveneau, profitand de interesul firmelor din zona pentru a lu­cra cu baza militara americana.

Probleme si la viitoarea baza de la Novo Selo

Dupa modelul celui izbucnit la Kogalniceanu, a luat nastere un scandal si la Novo Selo, unde se ridica baza militara americana din Bulgaria. Acolo, 21 de companii din domeniul constructiilor au protestat din cauza datoriilor pe care firma contractoare le avea neachitate. Protestatarii aveau de primit 1,9 milioane de euro pentru munca prestata, dar contractorul amana neintemeiat plata. Baza americana din tara vecina ar trebui sa fie gata in 2012, lucrarile fiind demarate anul trecut, cand Statele Unite au alocat 80 de milioane de dolari pentru obiectivele din Bulgaria.

Baza de la Novo Selo va fi folosita in comun de catre militarii bulgari si cei americani si va dispune, dupa modelul celei de la Kogalniceanu, de centre medicale, sali de sport, centre comerciale si o pista pentru elicoptere. Obiectivul va avea o capacitate de 500 de locuri destinate soldatilor americani. In urma cu doua saptamani, puscasii marini americani cantonati la baza militara de la Mihail Kogalniceanu au fost dislocati in Bulgaria pentru a se antrena alaturi de soldatii bulgari in poligonul de la Novo Selo. Militarii americani venisera la Constanta in cadrul programului „Black Sea Rotational Force“ si au participat la activitati comune cu parteneri din regiunile Caucaz, Balcani si Marea Neagra, principalul obiectiv al fortei de rotatie americane fiind de a promova stabilitatea regionala, formand parteneriate cu natiunile din regiune.