Analizam cele doua strategii esen­tiale ale Uniunii Europene, Stra­tegia de la Lisabona, lansata in orasul care-i poarta numele in anul 2000 si revizuita in 2005, precum si Strategia pentru Dezvoltare Du­rabila (SDD), numita „Europa 2020”, lan­sa­ta in 2001, la summitul de la Gothen­burg si reinnoita in iunie 2006; ultima stra­tegie se adreseaza unui numar de sapte provocari: schimbari climatice si ener­gie curata; transport durabil; consum si productie du­ra­bile; conservarea si ma­nagementul resur­selor naturale; sanatate publica; inclu­ziu­ne sociala, demografie si migratie; saracie globala. Reamintim ca Stra­tegia Lisabona isi propunea sa transforme UE in „cea mai competitiva economie din lume pana in anul 2010”.

Uniunea Europeana trebuie sa isi reconcilieze obiectivele de ocupare a for­tei de munca si crestere cu obiectivele pe ter­men lung legate de mediu, se arata intr-un document al Comisiei Europene care evalueaza Strategia „Europa 2020”, pu­blicat pe 24 iulie 2009; cererea globala de resurse naturale creste cu repezi­ciu­ne, rezervele europene de peste sunt aproa­pe de epuizare, iar padurile, solu­rile de plante si rasele de animale sunt din ce in ce mai amenintate de schim­ba­rile climatice. Avand un pachet legislativ adoptat, care se refera la mediu si ener­gie, UE se considera in fruntea luptei im­potriva schimbarilor climatice si pentru dezvoltare durabila, dar „anumite ten­din­te nesustenabile persista in cateva zone”, arata raportul, care evalueaza pro­gre­­sele realizate din momentul in care UE si-a lansat Strategia de Dezvoltare Durabila in 2001.

In legatura cu biodiversitatea, execu­tivul UE estimeaza ca pierderea anuala in domeniul serviciilor legate de eco­sis­tem echivaleaza cu 50 de miliarde de euro, in timp ce pierderea cumulata de bo­gatie naturala este estimata la 7 la suta din PIB-ul tarilor membre UE pana in 2050. Raportul lanseaza o reflectie in lega­tura cu modul in care Strategia de Dez­voltare Durabila a UE ar trebui sa evolueze in viitor si cum ar putea fi mai bine aliniata cu Strategia Lisabona.

Co­mi­sia a accentuat in special nevoia de a gasi o sinergie mai larga cu Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca, programata pentru a doua revi­zu­ire in 2010. Sunt necesare o mai buna coordonare si legaturi mai stranse intre schimbarea climatica, energie, durabi­li­ta­te financiara si sociala - zonele de po­li­tici acoperite de ambele strategii. Dar si Strategia de Dezvoltare Durabila, „Europa 2020”, trebuie sa fie revizuita pentru a contribui mai bine, potrivit obiectivelor acesteia, la o „trecere rapida catre o eco­no­mie cu emisii reduse si con­sum de ener­gie redus, bazata pe teh­no­logii efici­en­te din punctul de vedere al energiei si resurselor, pe transport sustenabil si treceri catre compor­tamente de consum sustenabile”.

Banca Centrala Europeana a aver­tizat ca bancile din zona euro s-ar putea confrunta cu pana la 195 de miliarde de euro pierderi in timpul unui posibil „al doilea” val de probleme economice in urmatoarele 18 luni (incepand cu a doua jumatate a anului 2010). Principala te­mere ramane extin­derea crizei datoriilor statelor periferice din zona euro.

Strategia “Europa 2020”

Comisia Europeana a prezentat si adoptat pe 3 martie 2010 Strategia „Europa 2020” pentru iesirea din criza si pregatirea economiei tarilor membre UE pentru deceniul urmator. Strategia identifica trei factori-cheie pentru cres­te­rea economica, de aplicat la nivelul UE si la nivel national: o crestere inteligenta (prin cunoastere, inovare, educatie si so­cietate digitala), o crestere durabila (pro­ductie mai competitiva, utilizare mai efi­cienta a resurselor) si o crestere eco­no­mica favorabila incluziunii (o mai mare participare la piata fortei de mun­ca, lupta impotriva saraciei).

La lansare, José Manuel Barroso, presedintele Co­misiei Europene, a declarat: „Miza stra­te­giei «Europa 2020» este legata de ceea ce trebuie sa facem astazi si maine pentru a reaseza economia UE pe drumul cel bun. Criza a scos la lumina probleme fun­damentale si tendinte lipsite de via­bi­litate pe care nu le mai putem ignora. Europa are un deficit de crestere care ne pune viitorul in pericol. Trebuie sa ne re­zolvam in mod decisiv vulne­ra­bilitatile si sa fructificam numeroasele noastre avantaje.

Avem nevoie sa cons­truim un nou model eco­nomic, bazat pe cunoas­te­re, pe o eco­no­mie cu nivel redus de emisii de carbon si cu un grad ridicat de ocupare a fortei de munca. Aceasta bata­lie necesita mobili­zarea tuturor partilor interesate din Europa”. Europa trebuie sa invete din experienta crizei econo­mi­ce si finan­ciare globale. Economiile noas­tre sunt intrin­sec legate. Niciun stat mem­bru nu poate aborda eficient provo­ca­rile globale printr-o actiune izolata. Suntem mai puternici atunci cand luc­ram impreuna, iar reusita iesirii din criza depinde, prin urmare, de o stransa coordonare a poli­ticii econo­mice. Impo­si­bilitatea realiza­rii acestui lucru ar pu­tea conduce la un „deceniu pierdut” de declin relativ, la o deteriorare per­ma­nenta a cresterii si la niveluri ridicate de somaj structural.

Progresele realizate in directia acestor obiective vor fi masurate prin in­ter­mediul a cinci indicatori de referinta, reprezentativi la nivel de UE, pe care statele membre sunt invitate sa-i „traduca” in indicatori de referinta natio­nali, care sa reflecte indicatorii europeni propusi sa fie atinsi:

• 75% din populatia in varsta de 20-64 de ani trebuie sa fie angajata;
•  3% din PIB-ul UE trebuie sa fie investit in cercetare si dezvoltare;
• obiectivele climatice si energetice „20/20/20” trebuie sa fie indeplinite, adica 20% din energia consumata sa fie din surse regenerabile, iar volumele de noxe emise in atmosfera sa se diminueze cu 20% pana in 2020;
• ponderea abandonului scolar timpuriu trebuie sa fie sub 10%, iar cel putin 40% din generatia tanara trebuie sa aiba studii universitare;
•  trebuie redus cu 20 mil. numarul persoanelor expuse riscului saraciei.

Obiectivele, indicatorii de referinta si initiativele-pilot sunt pietrele unghiulare ale Strategiei „Europa 2020”, care o recomanda ca pe unica strategie viabila de urmat pentru tarile membre UE.

Situatia la jumatatea anului 2010

Guvernul german a anuntat ca are rezerve fata de proiectul Comisiei Euro­pene pentru noua strategie economica a Uniunii Europene, asa-numita Strategie „Europa 2020”. Cancelarul german Angela Merkel a criticat, intr-o scrisoare adresata presedintelui Comisiei Euro­pe­ne, José Manuel Durao Barroso, intentia de legare a noilor obiective economice de controlul strict al respectarii Pactului de Stabilitate si Crestere, care politizeaza inutil supravegherea bugetara. Merkel a anuntat ca tara sa isi va da acordul pentru aceasta noua strategie numai daca obiectivele exprimate in cifre concrete „vor putea fi influentate de guverne si vor putea fi atinse in decurs de mai putini ani”.

Aceasta aminteste de situatia din 2000, cand s-a stabilit ca procentul din PIB alocat cercetarii si dezvoltarii sa creasca pana la 3% pana in 2010, insa in prezent, media la nivelul UE este de doar 1,9% (in acest caz, statele exercita doar o influenta redusa asupra economiei). Nici obiectivul de a creste procentul de ocupare a persoanelor cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani de la 69% la 75% pana in anul 2020 nu depinde numai de guvernul tarii in cauza.

Strategia „Europa 2020” are la baza experienta si rezultatele nesatisfacatoare obtinute de tarile membre UE cu Strategia Lisabona, adoptata in anul 2000 si revizuita din pricina insucceselor obtinute in 2005. Criza economica inceputa in 2008 a adus tarilor membre UE o usoara redresare economica in 2009, dar in anul 2010 a naruit definitiv increderea europenilor in constructii strategice. Strategia „Europa 2020” se bazeaza efectiv pe entuziasmul unor lideri europeni care traiesc, se pare, departe de problemele cotidiene ale cetatenilor din tarile lor sau din tarile membre UE. 

Situatia economica in principalele tari membre UE in 2010

Germania
Guvernul a anuntat reducerea cheltuielilor publice cu 80 de miliarde de euro, ceea ce implica reducerea cu 15 mii de locuri de munca in sectorul public in urmatorii patru ani.

Italia
Guvernul italian a aprobat in iunie 2010 masuri de austeritate in valoare de 24 de miliarde de euro pentru anii 2011-2012, dar publicul italian nu este deloc incantat de acestea.

Marea Britanie   
Trece prin dificultati fiscale „formidabile” (Fitch Ratings) si este necesara o strategie de consolidare puternica pe termen mediu.

Portugalia
Datoriile totale din Portugalia erau in iunie 2010 de 331% din PIB, fata de doar 224% pentru Grecia.

Spania
Fitch Ratings a retras Spaniei statutul sau AAA, ceea ce a impins-o la marginea uitarii financiare. Ce a determinat obiec­tiv agentia de rating sa-i diminueze cla­si­ficarea acordata Spaniei? Iata doar trei motive: somajul din aceasta tara este mai mare de 20% (la jumatatea anului 2010 existau 4,6 milioane de oameni fara locuri de munca in Spania); in Spania exista 1,6 milioane de proprietati nevandute, de sase ori mai multe fata de nivelul existent pe cap de locuitor in Statele Unite; datoria totala publica si privata din Spania a atins 270% din PIB.

Initiative-pilot
Pentru indeplinirea acestor obiective, Comisia propune o Agenda Europa 2020 constand intr-o serie de initiative-pilot. Printre acestea se afla:
- o uniune a inovarii - reorientarea cercetarii-dezvoltarii si a politicii de inovare catre provocarile majore, reducand in acelasi timp distanta dintre conceperea stiintifica a unui bun si lansarea acestuia pe piata;
- progamul „Tineretul in miscare” - urmareste cresterea calitatii si a atractivitatii interna­tionale a sistemului european de invatamant superior, prin promovarea mobilitatii studentilor si a tinerilor profesionisti;
- o agenda digitala pentru Europa, prin asi­gurarea unor avantaje economice si sociale durabile, pe baza unei piete unice digitale construite pe internet ultrarapid; toti europenii trebuie sa aiba acces la internet de mare viteza pana in 2013;
- o Europa care isi utilizeaza eficient resursele, inclusiv cele regenerabile, cu emisii reduse de carbon in atmosfera;
- o politica industriala care sa promoveze crestere economica verde;
- o agenda pentru noi competente si locuri de munca;
- o platforma europeana impotriva saraciei.