Proiectul retelei metropolitane pentru comunicatii Netcity, atribuit companiei UTI Systems, a ingropat in haos providerii, abonatii acestora, dar si mare parte din infrastructura Capitalei. Un haos generat de incompetenta contractantului care, sub umbrela unui contract ilegal, potrivit Consiliului Concurentei, continua sa jongleze dupa bunul plac cu banul si domeniul public. Fara a tine cont insa ca Netcity este o urgenta in conformitate cu normele UE.

Chiar daca in urma cu trei ani UTI Systems anunta cu surle si trambite dezvoltarea rapida a retelei subterane de telecomunicatii, din cei 1.200 de kilo­metri promisi pana in 2010 au fost finalizati doar 13. De altfel, prin forma sa initiala, proiectul Netcity ingloba la nivelul Bucurestiului si zonele limitrofe acestuia, aproximativ 5.000 de kilometri. „Muncim domne’! Noi chiar muncim... se mai crapa un tub d-asta, se mai astupa groapa cand ploua, da’ muncim“, spune un „strateg“ al canali­zatiei Netcity, mun­citor venit din pro­vincie tocmai la Capi­tala, sa ajute la indeplinirea normelor impuse de UE privind eliminarea po­luarii vizuale. „Mai prost cu banii, ca in ultima vreme a trebuit sa ma imprumut pe la rude, da’ cand terminam acia ne-a zis sefu’, ala mare de tot, ca ne da prima“, se lauda muncitorul. Cam asa se lucreaza de altfel in mai toate zonele Capitalei, unde santurile Netcity, putine la numar ce-i drept, improasca trotuarele si pie­tonii cu noroi, dupa ploile din ultimele zile. Se pare insa ca sperantele munci­torului in ceea ce priveste prima promisa de „sefu’ ala mare de tot“ s-au cam na­ruit, odata cu esecul negocierilor privind finantarea proiectului, intre­prins de Tiberiu Urda­reanu, patronul UTI Sys­tems, cu repre­zentantii companiei Elbit Israel.

„E ilogic sa negociezi o astfel de finantare, in contextul in care acest proiect, Netcity, este unul mort din nascare“, spune Radu Petric, prese­dintele Asociatiei de Comu­ni­catii prin Cablu“. Acesta a adaugat ca „Urdareanu si-a dat si el seama ca pro­iectul asta nu exista, nu are un document tehnic, nu are o logica si nici o structura cat de cat definita si cred ca in doua saptamani isi va lua banii investiti pana acum, nu stiu cati, si va pleca“. Mai mult, Petric a precizat ca, „pentru ca exista contractul de concesionare pentru 49 de ani a domeniului public, niciun operator de telecomunicatii din Bucuresti nu poate primi in acest moment autorizatie de constructie pentru o retea subterana proprie“.

Decizia Consiliului Concurentei, aruncata in sant

Inca din 2007, intre provideri, Prima­ria Municipiului Bucuresti (PMB) si implicit contractantul proiectului Net­city, compania UTI Systems, a fost declarat un razboi trecut favorabil operatorilor de cablu, si prin in­stan­tele de judecata. „De la in­ceput am contestat mo­no­polul pe care il impu­ne UTI, cu acordul pri­mariei in ceea ce priveste aceasta retea subterana de telecomunicatii, dar nu a contat nici macar faptul ca a fost declarat ca fiind ilegal acest contract, de catre Consiliul Concu­rentei“, a precizat pre­sedintele ACC.

Din­colo de alte interese ale operatorului de teleco­mu­nicatii, invo­cate pe la colturi de re­prezentantii PMB sau ai UTI Sys­tems, decizia Consiliului Con­curentei nu a schim­bat cu nimic traiectoria Netcity. Astfel, potrivit Consi­liului, pro­iectul Net­city, care pre­vede ingro­parea cablu­ri­lor de rete­le de comu­nicatii din Bucu­- resti, incalca legi­sla­tia din domeniul con­cu­rentei si ar trebui modificat. Mai exact, in proiectul de act normativ al Con­si­liului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) se arata ca firmele care detin o infra­struc­tura aeriana de comunicatii in Bucuresti vor avea la dispozitie cel mult 120 de zile pentru a-si ingropa cablurile, din mo­men­tul in care in zona respectiva sunt finalizate lucrarile la re­teaua de fibra optica rea­lizata de com­pania UTI Systems pen­tru Prima­ria Capitalei. Analiza Con­siliului a scos in evidenta faptul ca pro­iectul de act nor­ma­tiv nu este in concordanta cu un articol din Legea con­curentei care interzice orice actiuni ale administratiei publice ce pot re­stran­ge, impiedica sau denatura con­curenta, in special luarea unor decizii care limi­teaza libertatea comertului sau auto­no­mia agentilor economici. „Decizia CC a fost impartasita si de reprezentantii Auto­ritatii Nationale de Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) care au aratat ca proiectul Netcity ofera furnizorilor de retele de comunicatii dreptul de a alege intre instalarea pro­priei infrastructuri si inchirierea de ca­nalizatie sau fibra optica de la admini­stratorul Netcity, dar nimeni nu are ce sa le faca“, a adaugat Radu Petric.

Pretul chiriei, tinut in fisetul PMB-UTI

„De fiecare data ne-au amenintat ca ne taie cablurile, si atunci cand au recurs la un astfel de gest ne-au implorat sa refacem traseul taiat de ei. Iesisera 25.000 de oameni in strada in zona Obor“, a aratat presedintele ACC, cum a decurs colabo­ra­rea de-a lungul timpului, dintre operatorii de tele­co­mu­nicatii si reprezen­tantii Primariei Capi­talei. Pe de alta parte, Radu Petric a facut re­ferire si la taxa tinuta la secret in ceea ce priveste pretul pe care il va cere UTI Systems inchirierii catre provideri, dupa ce ace­stia vor cobori cablurile de telecomu­nicatii in reteaua Netcity. „E o anomalie generalizata in tot acest proiect, iar in ceea ce priveste un viitor contract de inchiriere a canalizatiei Netcity, nimeni nu vrea sa spuna cat va costa chiria pentru un kilometru de retea si pe ce perioada se va perfecta un contract cu UTI“,  a aratat presedintele cablistilor. In schimb, acesta considera ca „inca de la inceput, acest proiect s-a dovedit a fi o mare bataie de joc si nu inteleg unde sunt acei 33 de kilometri pe care PMB ii prezenta ca pe o mare reali­zare munici­palitatii, inainte de per­fectarea contrac­tului cu UTI“.

El a tinut sa precizeze ca „atunci s-au facut toate deconturile catre asfaltatori, dar nimeni nu a vazut vreun proces verbal legat de receptia acestor lucrari, pentru ca peste acele tuburi ingropate s-a turnat de mult asfalt“. Pentru acele lucrari insa, asfalta­torii sustin ca au de primit si astazi de la PMB peste patru milioane de euro, dar ca „nu avem niciun document prin care sa actionam primaria in instanta“. Poate doar fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, artizanul acestor contracte parafate doar verbal, intre el si asfaltatori, ar putea sa dezgroape ade­varul, dar si tuburile Netcity.

Componenta retea metropolitana

a) magistrala: 47 km
b) retea de distributie: 700 km
c) bransamente: 1.000 km