O megalicitatie provinciala de 100 de milioane de lei pe bani europeni pentru modernizarea unui bulevard din Braila este la o zi distanta pentru a fi atribuita celui care a ocupat locul 4 si care are o oferta mai scumpa cu vreo 50% decat a primului clasat. Si, ca tacamul sa fie complet, in pole position pentru castigarea ofertei se afla unul dintre asfaltatorii de la „Golden Blitz“, Euroconstruct Trading ‘98, detinuta de oamenii de afaceri Dan Besciu si Sorin Vulpescu, dupa ce primii trei clasati fusesera eliminati prin diferite tertipuri „tehnice”.

De ce nu are Braila lucrarile demarate pentru cel mai important bulevard pe fonduri europene ca tot ne chinuim sa le atragem? Pentru ca primaria municipiu­lui se pierde in mici artificii tehnice menite sa avantajeze pe unul sau pe altul dintre ofertanti, astfel ca, desi a demarat licitatia de mai bine de 10 luni, se gaseste tot naclaita de contestatii ale „neinitia­tilor”.

 Prima licitatie, cazuta la CNSC

Oricarei licitatii autohtone ii sta bine sa fie trantita la prima incercare, astfel intamplandu-se si cu cea de la Braila, unde prima incercare de atribuire a contractului de 100 de milioane de lei a cazut la Consiliul National de Solutio­nare a Contestatiilor (CNSC), pentru ca toata lumea punea la indoiala buna intentie a Primariei municipiului Braila, organizatorul licitatiei.

La prima licitatie, organizata in septembrie 2009, s-au prezentat Tehnologica Radion, Arcadia Company Galati in asociere cu Compania de Utilitati Publice Dunarea Braila, Socie­tatea de Constructii in Transporturi Bucuresti cu Apolodor, Max Boegl cu Tancrad, Swietelsky cu Euroconstruct, Mari Vila Com cu Delta ACM ‘93 si Alpine Bau GMBH Austria. Oferta cea mai avantajoasa la vremea respectiva era cea a Mari Vila Com si Delta ACM 93, numai ca valul contestatiilor a inceput sa curga. Acestea reclamau de la lipsa unor documente ale competitorilor pana la  neclaritatea unor specificatii tehnice, astfel ca CNSC explica pe vreo 44 de pagini motivele care au dus la decizia de suspendare a procedurii de licitatie si la obligarea autoritatii contractante la reluarea procedurii de atribuire.

Trebuie spus ca ofertele la prima lici­tatie oscilau intre 65 de milioane de lei si 86 de milioane de lei, cu sume consi­de­rabil mai mici decat pretul de 100 de milioane de lei la cat stabilise autoritatea contractanta valoarea lucrarii.

La a doua licitatie, adversarii se regrupeaza

O lucrare atat de mare, care poate insemna pentru unii jucatori de pe piata constructiilor diferenta intre existenta si lichidare, a dus la o regrupare a tabere­lor pentru cea de-a doua procedura demarata in aprilie 2010. Astfel ca Delta ACM ‘93 merge in asociere cu Confort SA Alpine, care la prima licitatie venise singura  Arcada Company cu Vega ‘93, in timp ce asfalta­torul de la „Golden Blitz” Euroconstruct Trading face cuplu cu Tancrad SRL si cu Max Boegl, prezenta la multe lucrari prin tara alaturi de Bog’art SRL, o alta companie apropiata ministrului Econo­miei, Adriean Videanu.

Ce au facut, ce n-au facut organiza­torii licitatiei, dar linia rosie a contes­tatiilor s-a incins si de aceasta data. Mai mult, Primaria municipiului Braila i-a eliminat pur si simplu pe primii trei cla­sati dupa criteriul pretului care conteaza in proportie de 70%, urmat de termenul de executie cu 20% si de garantia data lucrarii cu 10%.

Pe ce motive au fost eliminati primii trei clasati? Care mai de care mai tehnice si mai puerile. De exemplu, una dintre firme a fost eliminata pentru ca asfaltul pe care urma sa-l foloseasca nu avea standard romanesc, dar avea standard euro­pean, caruia cel romanesc i se „sub­ordo­neaza”. Un alt motiv pentru care o alta companie a fost zburata de la licitatie a fost ca nu are certificat de atestare privind plata obligatiilor la Fondul de Mediu ca si consortiu, desi una dintre cele doua firme care alcatuiesc consortiul are acest certificat, iar in Austria, unde-si are sediul socie­tatea respectiva, nu i se cere nicio­data o astfel de hartie. Mai mult, un alt motiv pentru care consortiul format din Alpine Bau Gmbh si Mari Vila a fost eliminat -  pentru ca nu a prezentat un „extras de cont prin care sa dovedeasca faptul ca detine un disponibil de 30% din suma pentru care se angajeaza sa exe­cute contractul, asa cum s-a solicitat prin fisa de date a achizitiei”. Numai ca respec­tivul consortiu prezentase pe de o par­te „un document eliberat de Raiffeisen Landes­bank Oberosterreich, prin care se confirma disponi­bi­litatea sustinerii din liniile de credit curente detinute, inde­pendent de alte obligatii contractuale, a unui flux de numerar in valoare minima de 31.000.000 de lei, pe o perioada de sase luni, respectiv acea perioada de timp necesara realizarii a minimum 30% din obiectul contractului, alaturi de declaratia notariala data de reprezentantii legali ai societatii noastre prin care ne-am angajat ca liniile de cre­dit in cuatum de 31.000.000 de lei deschi­se la Raiffeisen Landesbank Oberos­te-

­rreich sa fie utilizate exclusiv pentru contractul  obiect al procedurii de atri­buire”, iar pe de alta parte un „docu­ment eliberat de UniCredit Austria, prin care se confirma detinerea de catre Alpine Bau la aceasta banca a unei linii de credit de garantii de 276.000.000,00 euro”. In pofida acestor documente, care ara­ta soliditatea financiara a acestui consortiu, care oferise cel mai scazut pret pentru modernizarea bulevardului brailean, li s-a aratat usa.

Un alt motiv, pentru care unul dintre primii clasati s-a vazut eliminat a fost neprezentarea dotarii utila­je­lor, care urmau sa fie folo­site la lucrare, cu sisteme GPS 3D. HG 925/2006 pri­vind normele de aplicare a OUG 34/2006 privind achi­zi­tiile publice obliga auto­ritatile contractante sa puna intrebari acolo unde sunt neclaritati. Mai exact, daca Primaria Braila ar fi mirosit ceva in neregula cu oferta de sisteme GPS 3D pe excavatoarele unui participant era obligata sa il intrebe in mod explicit si nu sa-l elimine la sfarsitul balului pe motiv ca oferta acestuia a fost necon­forma.

O mica chichita legislativa prin care autoritatea s-a spalat pe maini cu textul legii in brate, dar care scoate un competitor dintr-o licitatie pe baza subiectivismului interpretarii sau nu a textului de lege.

Chichite de respingere a „neinitia­tilor” au mai fost invocate de Primaria Braila care ar trebui sa semneze sap­ta­mana aceasta contractul cu Eurocon­struct Trading ‘98, insa toti „neinitiatii” sunt decisi sa conteste si aceasta de-a doua incercare de atribuire a afacerii de la Braila la CNSC.

Asfaltatorii „Golden Blitz“ castiga cu o oferta mai scumpa cu 32 mil. lei

Si uite asa, cu toate chichitele inter­pretate de Primaria municipiului Braila, ce-a de-a patra oferta ca si pret, conform procesului verbal de deschidere din 7 iunie 2010, adica cea de 99,92 milioane lei (sic!) a asfaltatorului „Golden Blitz“ este la cateva zile distanta de parafare. Nu con­tea­za ca oferta de pe locul 3 a fost de 75,9 milioane de lei, nici ca aceea de pe locul 2 a fost de 65,6 milioane de lei, iar cea de pe primul loc de doar 62 de milioane de lei, adica cu mai bine de 50% sub cea care este pe cale sa fie declarata castigatoare. In plina criza economica, o primarie saraca cum este cea a Brailei isi permite luxul sa atribuie un contract la o valoare cu 32 de milioane de lei mai mare.

Cancerul modificarii Legii achizitiilor publice

Una dintre modificarile cance­rigene la OUG 34/2006 privind achizitiile publice, trecuta recent sus­pect de rapid prin guvern, da auto­ritatilor contractante posibilitatea de a incheia contractele de achizitii publice imediat dupa ce contestatia „neini­tiatilor” a fost respinsa de CNSC si nu dupa ce o instanta judecatoreasca se va fi pronuntat asupra legalitatii res­pectivului contract.

Practic dupa ce contestatia, „neinitiatilor” afacerii de la Braila va fi respinsa de CNSC, asfaltatorii de la „Golden Blitz” vor avea calea deschisa pentru a pune mana cu cel mai scump pret pe modernizarea bulevardului brailean.

Adio justitiei in achizitiile publice. Recentele modificari ale OUG 34/2006 permit autori­ta­ti­lor contractante sa semneze con­trac­tul imediat dupa respin­gerea contestatiei de catre CNSC, nu dupa ce o instanta jude­ca­to­reas­ca se pronunta asupra contractului.