Prin numirea unui senator ori depu­tat in functia de ministru, locul din Le­gislativ ramane unul decorativ. Parlamentarul respectiv figureaza ca „absent motivat” atat la sedintele din plen, cat si la lucrarile din comisiile de specialitate. Despre elaborarea de initiative legisla­ti­ve nici nu mai poate fi vorba.

Dar nu pen­tru ca ar fi interzisa o aseme­nea acti­vitate, ci pur si simplu pen­tru ca, odata promovati la Palatul Vic­toria, ministrii sustin ca sunt mult prea ocupati cu administrarea acti­vita­tii din minister. Asa­dar, activitatea in Legislativ este prac­tic ine­xistenta. Cu toate acestea, primesc in fiecare luna suma for­fetara aferenta birou­rilor din teritoriu.

Nici membrii Cabinetului Boc nu fac exceptie de la regula, chiar daca majo­ritatea vorbesc in fiecare zi despre nece­sitatea economisirii banului public.

Unii dintre ei au anuntat chiar ca doneaza  indemnizatia de ministru, „in semn de solidaritate”. Ni­ciunul nu a renuntat insa la suma forfetara primita de la Par­lament. Din actualul gu­vern fac parte opt parlamentari: patru se­natori (Radu Berceanu, Vasile Blaga, Cseke Attila si Marko Bela), respectiv patru deputati (László Borbély, Kelemen Hunor, Gabriel Oprea si Elena Udrea). In perioada ia­nuarie-iunie 2010, cei opt membri ai Cabinetului Boc au primit de la bugetul celor doua Camere peste 120.000 de euro. In plus, doi dintre reprezentantii UDMR in guvern, Kelemen Hunor si László Borbély, sunt cazati in Capitala pe banii Parla­men­tului si deconteaza, tot de la aceeasi insti­tutie, diurna de deplasare in teritoriu. Singurul venit la care sunt obligati sa re­nunte este indemnizatia de parla­mentar, si doar pe pe­rioada cat de­tin pos­tul din Exe­cutiv. Potrivit datelor oficiale, fiecare ales are dreptul sa de­con­teze, in medie, 10.500 de lei pe luna (echivalentul unei in­dem­nizatii si juma­tate, brut). Banii sunt des­tinati intre­tinerii cabinetului parlamen­tar, incluzand plata chiriei pentru sediu, mate­riale de intre­tinere si salariile angajatilor.

Sediile sunt „doar pentru cunoscatori”

Informatii despre activitatea parla­men­tarilor care ocupa si portofolii de ministri pot fi gasite in paginile oficiale ale celor doua Camere. De aici si con­firmarea ca acestia nu au facut pro­puneri legislative in ultimele sase luni, iar prezenta a fost doar in calitate de reprezentanti ai Guvernului. Teoretic, tot aici ar trebui sa existe infor­matii des­pre birourile parlamentare. Doar trei dintre cei opt ministri au postat adresa biroului din teritoriu si cate un numar de telefon: László Borbély, Kelemen Hunor si Ga­briel Oprea. Ceilalti ministri au ales sa nu faca publice astfel de informatii. Prac­tic, nu exista nicio statistica despre activi­tatea propriu-zisa ori numarul de angajati din birourile respective. Existen­ta efectiva a acestor sedii este confirmata doar de lista de cheltuieli decontate de catre ministri.

Udrea plateste cel mai mult pentru intretinerea sediului

Ministrul Elena Udrea a cheltuit cei mai multi bani pentru chiria si intre­tinerea biroului parlamentar. In fiecare luna Udrea a decontat intre 4.100 si 6.500 de lei drept cheltuieli cu titlul „materiale de intreti­nere”. Din aceleasi date reiese ca ministrul Dezvoltarii plateste cea mai mare chirie pentru sediul din Capitala - 2.000 de lei pe luna. La polul opus se afla ministrul Apa­rarii, Gabriel Oprea, care declara ca nu achita niciun fel de chirie pentru biroul sau parlamentar si nici nu deconteaza mate­riale de intretinere pen­tru cabinetul res­pectiv. Ceilalti ministri deconteaza pana la 600 de lei pentru chirie, respectiv intre 1.000 si 5.000 pen­tru intretinerea cabine­tului din terito­riu. Diferente majore intre sumele de­clarate de la o luna la alta se pot observa tot in cazul Elenei Udrea, care a decontat in luna aprilie peste 9.600 de lei drept cheltuieli de intretinere, dupa ce in lunile anterioare decontul era sub 4.000 de lei.

Oprea declara intreaga suma forfetara ca „salarii pentru personal”

In ceea ce priveste angajatii pe care ii au in subordine, ministrul Apararii pla­teste cele mai mari salarii, evident, tot din bani publici. Din datele postate pe site-ul Camerei Deputatilor reiese ca, in perioada ianuarie-iunie 2010, Gabriel Oprea a de­contat, in fiecare luna, intre 7.000 de lei si 10.000 de lei drept „salarii pentru perso­nal“. Suma este mai mult decat dubla fata de cat plateste Elena Udrea pentru aceleasi servicii, respectiv 3.207 lei pe luna. In cazul ministrului Dezvoltarii, singura exceptie a fost luna mai, cand suma declarata a fost de 4.197 de lei. Sa fie vorba de o majorare de salarii? Si Vasile Blaga investeste destul de mult in angajati, pentru salariile ca­rora deconteaza, in fiecare luna, peste 8.000 de lei, reprezentand peste 80% din intreaga suma forfetara primita de la Senat. In cazul celorlalti ministri, media cheltuie­lilor de personal este de 5.000 de lei.

Mese de protocol si abonament TV prin satelit, platite din bani publici

Legea le permite alesilor sa decon­teze absolut orice. De la salariile perso­nalului angajat in cadrul birourilor par­lamentare si chiria pentru biroul respectiv pana la abonamentul TV prin satelit, publicitate in mass-media ori mese de protocol pentru invitati. Singu­ra conditie este sa se inca­dreze oarecum in suma forfetara primita de la Parla­ment. Bineinteles ca nici minis­trii parla­mentari nu renunta la aceste fa­cilitati, chiar daca, in acelasi timp, mai de­tin si un al doilea cabinet, la ministerul de resort, pentru a carui intretinere sunt cheltuiti tot bani publici. Astfel, la categoria „Cheltuieli pentru bu­nuri si servicii” alesii pot deconta ur­matoarele: chiria pentru sediu; energia elec­trica; gazele naturale; energia termi­ca si apa calda; cheltuieli de salubritate; apa curenta si canalizare; alti furnizori (ex. paza sediu); benzina, moto­rina, lu­brifianti pen­tru trans­port auto in cir­cumscriptie; furni­turi si ma­teriale de birou; consumabile pen­tru compu­te­re; con­sumabile pentru aparatura de multi­plicare. Curatenia este asigurata tot din bani publici, putand fi decontate mate­riale si ustensile pentru cu­ratenie; re­paratii curente si igienizari efec­tuate la sediul bi­rourilor parlamentare; repara­tia bunurilor din dotarea birourilor. In aceeasi categorie intra si diurna, cazarea, transportul anga­jatilor si colaboratorilor birourilor pentru deplasarea in circum­scriptie si la Parla­ment. De asemenea, tot din bani publici sunt platite cheltuielile de protocol pentru primirea invitatilor straini si romani; abo­namentele la presa locala si nationala; anun­turi in mass-media; diverse carti cum­parate de alesi, dar si factura suplimentara la tele­fonul mobil, care depa­seste abona­mentul stan­dard (platit tot de Parlament). Abona­mentul pentru internet, costurile pentru elaborarea si actualizarea paginii web; abo­na­mentul TV cablu ori satelit; costul ser­viciilor medicale la anga­jarea persona­lului in cadrul birourilor re­pre­zinta de ase­menea facturi platite din bugetul Parlamentului.