Aproximativ 100 de milioane de persoane, domiciliate in tarile membre UE, deci circa 24 la suta din populatia UE, participa la activitati de voluntariat. In jur de 20 de milioane de voluntari locuiesc in tari din estul Europei, deci ei reprezinta aproximativ 20 la suta din numarul de voluntari din tarile membre UE.

Este unanim recunoscuta dimen­siunea sociala si culturala a volun­ta­ria­tului, oglindita in ocupare si incluziune sociala, educatie si formare, cetatenie activa si practicarea sportului de masa. Dar dimensiunea economica a volun­tariatului, mai ales in conditii de criza economica, sociala si a valorilor de criza multipla deci, este cea mai putin luata in considerare. Resursele financiare sunt o sfidare majora pentru cele mai multe organizatii si agentii de volun­tariat in intreaga Uniune Euro­peana. Fon­du­rile publice constituie principala sursa de finantare a sectorului voluntariatului in Europa.

In tarile din Europa de Vest, aceasta tendinta tinde sa se inverseze in favoarea fondurilor private. Mai mult, capacitatea statelor europene, marcate acum si de criza deficitelor publice, de a finanta  sectorul social este influentata de activitatea organizatiilor negu­ver­namentale, care se ocupa progresiv de tot mai multe servicii sociale. In fapt este vorba de o crestere a constiintei publice, de actiune in favoarea semenilor, in dauna celei individuale, unilaterale.

Pe ansamblu, proportia resurselor financiare provenind din sectorul privat a crescut constant, mai ales in ultimii ani. Serviciile publice au un rol major in cresterea finantarii sectorului asociativ, pietele publice sustinand mecanismul esential pentru transferul resurselor. In consecinta, o parte a incasarilor din sectorul public se da­to­reaza sectorului asociativ si se intoarce, logic, catre sustinerea finan­ciara a acestuia.

Dimensiunea economica a voluntariatului

A estima, in aceasta faza, valoarea economica a voluntariatului este unul din mijloacele utilizate pentru a pune in evidenta avantajele voluntariatului. In statele membre, unde calculele acestea au fost efectuate, nu exista insa aceleasi moduri de a evalua efectele economice ale voluntariatului. Estimari bazate pe o metodologie armonizata pentru tarile membre UE - prin metoda costului de inlocuire - indica faptul ca valoarea economica a voluntariatului reprezinta:

•  o pondere infima din PIB in Grecia, Polonia si Slovacia (mai putin de 0,1%);
•  mai putin de 1% din PIB in Bulgaria, Italia, Lituania, Malta, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovenia si Ungaria;
•  intre 1% si 2% din PIB in Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Luxemburg si Spania;
•  mai mult de 2% din PIB in Danemarca, Finlanda si Regatul Unit al Marii Britanii;
• intre 3% si 5% din PIB in Austria, Olanda si Suedia.

Aceste diferente in valoarea adaugata de sectorul voluntariatului la PIB se observa mai ales intre statele din vestul si estul Europei, ca si intre cele din nordul si sudul continentului. Ne vom ocupa in cele ce urmeaza numai de evidentierea primelor deosebiri.   

Discrepante  in cele doua parti ale Europei: vest si est

Timpul dedicat voluntariatului in cadrul asociatiilor din Franta era echivalent, inca din 2002, cu 716.000 de slujbe cu norma intreaga. Valoarea economica a voluntariatului desfasurat in Polonia, calculata prin multiplicarea numarului echivalent de angajati cu norma intreaga, care au fost voluntari, cu salariul mediu in sectorul respectiv, insumeaza 124 de milioane de euro la nivelul unui an. Din cei aproximativ 100 de milioane de cetateni voluntari din tarile membre UE, 23 de milioane sunt implicati in actiuni de voluntariat in fiecare an doar din Marea Britanie, asigurand o forta de munca echivalenta cu cea a 180.000 de muncitori cu norma intreaga. Pentru fiecare euro cheltuit din fonduri publice in sprijinul volun­tariatului in aceasta tara, voluntarii produc 30 de euro prin munca lor. Valoarea economica a voluntariatului in Marea Britanie a fost estimata la peste 65 de miliarde de euro pe an sau aproape 8% din PIB-ul Marii Britanii. Alt exemplu: belgienii dedica cinci ore pe saptamana activitatilor de voluntariat nere­mu­ne­rate, ceea ce echivaleaza, la nivelul tarii lor, cu 200.000 de locuri de munca neremunerate pe an.

Datele provin din documentul „Facts&Figures” pus la dispozitie de Cen­­trul European pentru Voluntariat (CEV); documentul poate fi consultat pe site-ul http://www.cev.be/­facts&fi­gures.htm. 33% dintre irlandezi si 36% dintre germani participa la activitati de voluntariat in tarile lor; procentul cel mai ridicat - 60% se intalneste in Austria.

In vestul mai dezvoltat economic al Europei, acest fapt sporeste nivelul de participare voluntara la rezolvarea treburilor comunitare (obstesti). Poate si specificul economiei sociale de piata, construita constant de cvasimajoritatea tarilor europene dezvoltate, multe decenii la rand in a doua jumatate a secolului trecut, sa fi dat un impuls pozitiv, de nestavilit, in dezvoltarea voluntariatului in aceste tari; aceasta conexiune n-a fost verificata pana acum de nicio cercetare empirica.  

Nivelul cel mai mic de participare la activitati voluntare din toate tarile membre UE il are Bulgaria (10% din populatie), urmata de Romania si Polo­nia, cu cate 18% din populatie si tarile bal­tice cu procente cuprinse intre 24%-27% din populatie. In tarile din vestul Europei, ca urmare si a fenomenului demografic de imbatranire a populatiei, sunt mai multi voluntari de varsta a treia, in timp ce in tarile din estul Euro­pei, cei mai multi voluntari sunt tinerii, cu varste cuprinse intre 15-25 de ani.

In toate tarile membre UE este apreciat faptul ca voluntariatul are valori comune fiind promovat de mai multe organizatii neguvernamentale.

Caracteristicile voluntariatului in tarile din estul Europei

    Potrivit opiniei reputatilor cercetatori Malina si Bogdan Voicu (2003) de la Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii al Academiei Romane, transformarile postcomuniste afecteaza simultan toate subsistemele sistemului social, inclusiv voluntariatul. Societatea de tip comunist care s-a experimentat in estul Europei a impus cetatenilor respectivi anumite conduite, fapt care a condus la limitarea dimensiunii lor participative constiente.

Voluntariatul in estul Europei are caracteristici diferite fata de voluntariatul din tarile aflate in vestul Europei; la fel intre tarile nordice si sudice ale Europei, precum Suedia si Olanda, au un inalt nivel al voluntariatului, in timp ce Italia si Spania au niveluri mai scazute.  

    In tarile din estul Europei, voluntarii sunt, de regula, tineri bine educati, provenind din familii bogate si care afiseaza niveluri ridicate de incredere, desi pe ansamblul acestor tari cetatenii au niveluri de incredere mai scazute decat cei din tarile vest-europene. Voluntarii din tarile est-europene participa la actiuni de organizare a activitatilor si la intalniri publice, la implementarea proiectelor aprobate, activitatile cotidiene intr-un ONG, inclusiv activitatile de conducere. Printre cele mai preferate activitati pentru voluntariat sunt festivalurile de dans si cantec pentru tineret (Letonia - 2005), programele dedicate mediului (Marea Zi a Curateniei - Letonia, 2008, cand 11 mii de voluntari au strans 10 tone de gunoi!) etc.

    Atuurile Romaniei in materie de voluntariat sunt aceleasi cu cele ale celorlalte tari din Europa de Est: beneficiaza de o lege a voluntariatului (din 2001), creeaza institutii si organisme noi pentru coordonarea si evaluarea activitatilor de voluntariat,  participa la programe de voluntariat nationale, europene si internationale.

    Exista si aspecte negative, care trebuie corectate urgent in activitatea de voluntariat. De exemplu, in Letonia 80% din ONG-uri nu inregistreaza activitatea voluntarilor. Tot in Letonia s-au inregistrat diferente foarte mari in repartizarea sumelor alocate de stat pentru finantarea activitatilor asociative (6,7 mil. lats in 2008, 54,5 in 2009 si 114,5 mil. lats in 2010). 

Valorile comune ale voluntariatului european sunt:

•  dezvoltarea personalitatii celui in cauza, care face cu placere ceea ce doreste, isi alege singur gradul de implicare, devine mai responsabil, sporind in felul acesta si responsabilitatea celorlalti;
•  dezvoltarea competentelor profesionale proactive;
•  promovarea calatoriilor in tara de origine si in cea de destinatie.

In luna martie 2010, Comisia Europeana a lansat cercetarea „Volunteering in the European Union”. Studiul, efectuat in perioada iulie 2008-decembrie 2009, vine in intampinarea Anului European al Voluntariatului 2011 si va servi drept punct de plecare in conceperea strategiilor europene viitoare in ceea ce priveste promovarea voluntariatului. Cercetarea analizeaza situatia curenta a voluntariatului in tarile membre ale Uniunii Europene, inclusive in Romania; de asemenea, cercetarea include o analiza comparativa a situatiei voluntariatului in cele 27 de tari membre, rapoarte nationale, un studiu sectorial si 27 de fise nationale referitoare la voluntariatul in sport. Scopul cercetarii este redarea unei imagini globale a conditiilor si a starii de fapt a miscarii de voluntariat din cele 27 de state membre, inclusiv la nivel national, regional si local pentru identificarea de directii comune, similaritati si diferente, oportunitati si obstacole. Studiul se bazeaza pe datele colectate din studiile nationale si pe datele furnizate de principalii actori ai miscarii de voluntariat din fiecare tara membra.