Pentru un salariu brut de 1.000 de lei, statul incaseaza atat de la angajat, cat si de la angajator 573,6 lei. Ceea ce inseamna 81,8% din valoarea salariului net aferent acestui exemplu. Zicem, deci, supraimpozitare. Paradoxal insa, ponderea veniturilor bugetare in PIB se plaseaza in medie la 30%. Cu alte cuvinte, fiscalitatea ar parea foarte scazuta. In realitate, guvernul, lipsit de coerenta si viziune in administrarea deficitului, nu stie decat sa impoziteze munca. Cea a  oamenilor de rand.

In ultimii 10 ani, bugetul statului nu a reusit sa-si creasca veniturile la mai mult de 28%-32% din PIB. La prima vedere, orice observator strain ar crede ca acest lucru este determinat de o fiscalitate scazuta. In realitate insa, si putinul care alimenteaza „pusculita statului” este strans din supraimpozitarea firmelor. Iar pentru a demonstra acest lucru, este suficient calculul care arata ca peste 80% din salariul net al unui angajat este incasat de stat sub forma impozitelor si a contributiilor sociale.

Pentru un salariu brut de 1.000 de lei statul incaseaza din contributiile suportate atat de angajat, cat si de angajator nu mai putin de 573,6 lei. Astfel, salariatul are de achitat pentru inceput cota de 16,5% reprezentand CAS, care inseamna, pentru venitul salarial luat drept exemplu, 135 de lei. Dupa scaderea acestui impozit din salariul brut, angajatului ii raman 835 de lei, la care se aplica 16%, cota unica. In aceste conditii, salariul net ajunge la 701,4 lei.

Pe de alta parte, pentru salariul brut de 1.000 de lei, angajatorul, la randul sau, are obligatia sa plateasca statului o contributie sociala de 27,5%. Ca atare, daca adunam toate taxele platite pentru acest salariu brut rezulta un total de 573,6 lei, care are o pondere de 81,8% in valoarea salariului net incasat de un om al muncii (de rand).

Pamantul, un activ neimpozitat

Este mult? Se pare ca da, in conditiile in care, referindu-se la acest 81,8%, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a atras atentia ca firmele sunt supraimpozitate. Totodata, seful bancii centrale a aratat ca prin aplicarea acestei strategii si in continuare, adica din a se concentra tot pe taxarea muncii, guvernul se va confrunta in final cu un efect advers. „Marirea contributiilor sociale ar putea mari deficitul bugetului asigurarilor sociale, adica ar micsora veniturile”, a spus guvernatorul BNR, in cadrul dezbaterii „Romania 2010: constrangerile economico-financiare si imperativele so­ciale“, organizata de Banca Nationala in colaborare cu publicatiile „Financiarul” si „Saptamana Financiara”. 

Acesta a pledat pentru gasirea, in viitor, a unor solu­tii care sa nu descurajeze munca, asa cum se intampla astazi in Romania, din cauza sistemului sau fiscal. Seful bancii centrale a explicat ca, in functie de politica bugetara adoptata, se pot stimula munca, rigoarea in cheltuirea banului, si nu numai public, dar si privat, eficienta, productivitatea. Iar in opinia sa iesirea din recesiune se poate face doar prin aplicarea unor constrangeri bugetare tari, aratand ca absenta acestora duce la relaxare si o inclinatie spre protectia sociala. „Mi-aduc aminte ca in anii ‘90-’91 constrangerile bugetare tari erau un termen central in ceea ce priveste programele de redresare economica. Pare paradoxal, constrangerile bugetare tari, acelea ajuta economia“, a afirmat Mugur Isarescu.

Acesta a reiterat faptul ca exista inca multe zone din economie ramase netaxate. „Nu este impozitat, de exemplu, principalul activ al tarii, pamantul.

Am incercat sa introduc eu acest impozit in 2000, dar mi-au sarit toate partidele in cap, pentru ca era an electoral. Nu s-a putut nici in anul urmator, nici dupa doi ani, si nici dupa aceea, pentru ca urmau iar alegeri”, a aratat Mugur Isarescu.

Pondere mare in PIB a cheltuielii publice

Si economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a subliniat ca desi nivelul CAS din Romania, de 43%, este mai mare decat media europeana, de 39%, fondurile colectate de stat nu sunt suficiente pentru pensii, sanatate sau alte cheltuieli. „Banii nu ajung, poate ca unii nu platesc, a punctat acesta.

Economistul-sef al bancii centrale a mai explicat ca nivelul mai mic de CAS din Europa este completat de servicii de pensii si sanatate oferite in sistem privat. Din punctul sau de vedere, introducerea unei cote progresive de impozitare nu va duce la o crestere a veniturilor bugetare. In opinia sa, aceasta solutie este „exclusa din start“, intr-un mediu in care „nu exista apetenta si putinta” pentru asa ceva, iar oamenii bogati nu sunt dispusi sa ii sprijine pe ceilalti, care stau si asteapta serviciile sociale. „Eu doar constat. Nu spun ca este bine sau rau sa inlocuim cota unica prin impozitarea progresiva”, a conchis acesta, precizand ca un sistem de solidaritate sociala nu functioneaza in Romania.

De altfel, nivelul cheltuielilor publice cu pensiile, salariile si alte ajutoare sociale a atins 60% din PIB, cu mult mai mare decat in alte state dezvoltate.

Spre exemplu, in Danemarca ponderea este de 50,15 din PIB, in Marea Britanie de 51,7% din PIB, iar in Franta de 56% din PIB.