Romania nu mai poate acoperi cheltuielile enorme cu pensiile si salariile din sectorul public, in conditiile in care majorarile lor succesive au depasit posibilitatile bugetului cu 5,5% din PIB. Intr-o dezbatere organizata ieri de BNR si publicatiile „Financiarul” si „Saptamana Financiara”, guvernatorul Mugur Isarescu a vorbit si de discrepanta dintre veniturile bugetare, de 30% din PIB, si supraimpozitarea firmelor, ale caror contributii sociale la buget reprezinta 80% din valoarea fiecarui salariu platit unui angajat.

Desi nivelul unor indicatori macroe­conomici, cum ar fi datoria suverana, nu este deloc dramatic, deficitele bugetare, in crestere de la an la an, sunt ingri­joratoare din punctul de vedere al struc­turii lor, nu numai prin marimea la care au ajuns, a aratat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „Deficitele bugetare sunt ingrijoratoare pentru ca sunt structurale, adica de durata, fiind greu de corectat, mai ales ca aceasta corectie nu apare din cresterea economica”, a spus seful bancii centrale in deschiderea  dezbaterii „Ro­ma­nia 2010: constrangerile economi­co-fi­nan­ciare si imperativele sociale“, or­ga­nizata de Banca Nationala in colaborare cu publicatiile „Financiarul” si „Saptamana Financiara”. Tema discutiilor privind imposibilitatea Romaniei de a sustine cheltuieli sociale enorme in conditiile unor venituri bugetare reduse a fost sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, consilierul guver­natorului BNR, Lucian Croitoru, si de redactorii-sefi ai celor doua publicatii financiare, Edward Pastia si Radu Preda. 

Seful bancii centrale a aratat ca apar dificultati din ce in ce mai evidente legate de finantarea deficitelor bugetare, averti­zand ca ar trebui evitat cercul vicios rezultat din cresterea dobanzilor si micso­rarea platilor disponibile din cheltuiala publica, ce determina neincrederea pietelor si, in final, retinerea sau chiar evitarea finantarilor de catre investitori.

Imperativele sociale reclama bani

Seful bancii centrale a pledat ieri pentru cunoasterea adevarului, adica a situatiei in care se afla Romania, si im­plicit, cetatenii sai. „Daca in materie de imperative sociale suntem acoperiti, adica exista legi care incearca sa rezolve echi­tabil problemele, multe dintre aceste legi sunt descoperite financiar din cauza deficitului bugetar. Iar cand spunem acest lucru, noi, cei din BNR, suntem consi­derati cinici, nemilosi”, a spus oficialul Bancii Nationale. In aceste conditii, Mugur Isarescu a aratat  ca societatea romaneasca trebuie sa inteleaga ca „realitatea este cinica, dureroasa. Altfel va deveni si mai cinica, si mai dureroasa. Banii nu pica din cer, iar pentru a raspunde imperativelor sociale trebuie sa ai resursa, sa colectezi venituri. Este foarte important acest binom: imperativ social - constrangere financiara, iar formula corectiei mi se pare foarte serioasa”, a explicat acesta, adaugand ca la bogatie nu se ajunge prin decrete, ci prin efort colectiv major. Guvernatorul BNR a subliniat ca intelege ca austeritatea are o limita, dar in acelasi timp o limita are si apetitul investitorilor de a contribui prin finantari la echilibrarea deficitelor. Si asta pentru ca Romania, singura, nu o mai poate face. De ce?

Cheltuieli neacoperite

In perioada 2004-2008, Produsul Intern Brut a crescut, nesustenabil, cu 130%. Aproape in acelasi timp, cheltuielile salariale din sectorul public au avansat mult mai repede, cu 150%, dar numarul de bugetari a scazut cu 14%. Cu alte cuvinte, efortul financiar pentru acoperirea veniturilor salariale s-a majorat de la 5 miliarde de lei in 2005 la 14 miliarde de lei in 2008, cand a reprezentat 10% din PIB. Iar in situatia in care bugetul putea acoperi doar o crestere de numai 8,1% din PIB, a ramas nefinantat un deficit de 2% din PIB.  Pentru bugetul asigurarilor sociale, dezechilibrul a fost creat exact la fel, cheltuielile cu pensiile crescand constant de la 8,3% din PIB in 2004 la 11,8% din PIB in 2009. In acest caz, deficitul nefinantat s-a ridicat la 3,5% din PIB. Una peste alta, in pragul crizei, Romania avea de cautat resurse pentru a acoperi cresterile de salarii din sectorul public si de pensii de 5,5% din PIB. Cine suporta aceasta nota de plata?

Nu exista ”pranz gratuit”

In opinia economistului-sef al BNR, Valentin Lazea, primul pas spre rezol­va­rea problemei este intelegerea faptului ca nu exista „pranz gratuit”.

„Intotdeauna cineva trebuie sa plateasca atunci cand se fac excese financiare. De regula, oamenii in­cearca pe toate caile posibile sa faca pe alt­cineva sa plateasca pentru consumul lor in exces fata de posibilitati“, a spus acesta.

Valentin Lazea a aratat ca, in general, una dintre strategiile posibile pentru solu­tionarea problemelor este redis­tribui­rea veniturilor de la populatia bogata, daca aceasta se arata dispusa, la cea saraca, in conditiile in care ultima categorie de­mons­treaza ca merita acest lucru.  Insa a precizat ca in Romania „ambele drumuri sunt blocate“. De altfel, tara noastra are un coeficient Gini (de distributie a venitu­rilor) de 0,36, al doilea in Europa dupa Letonia, cu 0,37. „Cu cat creste coeficientul Gini, cu atat este mai inegala distributia venitului. Nivelul 1 inseamna inegalitate totala, iar nivelul zero, egalitate totala”, a explicat Valentin Lazea. Alte strategii prezentate, in nume personal, de eco­no­mis­tul-sef al BNR se refera la recurgerea la populism, la impru­mu­turi externe si  la amanarea responsabilitatii individuale. Economistul-sef al BNR a punctat ca desi nivelul CAS din Romania, de 43%, este mai mare decat media europeana, de 39%, fon­durile colectate de stat nu sunt suficiente pentru pensii, sanatate sau alte cheltuieli. El a explicat ca nivelul mai mic de CAS din Europa este completat de servicii de pensii si sanatate oferite in sistem privat. „Solutia responsabila este ca fiecare sa-si asume raspunderea individuala pentru viitorul sau si sa suplimenteze prestatiile (insuficiente) oferite de stat cu investitii in sisteme alternative, private, de pensii si sanatate“, a conchis Valentin Lazea.

La aceeasi concluzie a ajuns si consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. In opinia sa, pentru a se reduce povara care apasa sistemul public de pensii trebuie creata o alternativa privata. Acesta a aratat ca, de-a lungul ultimilor 20  de ani, incheierea acordurilor cu FMI s-a facut doar din imperative financiare, si nu din dorinta de a face reforma. Indiferent care le este culoarea politica, guvernele au apelat la solutia FMI „pentru ca nu aveau bani, nu pentru ca voiau reforma. De aceea acordurile nici nu au fost duse pana la capat”, a afirmat Lucian Croitoru.

Fiscalizarea, concentrata pe munca

Dezbaterea de ieri organizata de BNR si publicatiile „Financiarul” si „Sapta­mana Financiara” a mai scos in evidenta si dihotomia  dintre nivelul redus al ve­ni­turilor bugetare de aproximativ 30% din PIB si supraim­pozitarea firmelor, ale ca­ror contributii sociale la buget repre­zin­ta 80% din valoarea fiecarui salariu pla­tit unui angajat. „Sarcina fiscala a fir­melor este enorma. Ele nu bazaie, nu vor­besc aiurea, sunt exact pe subiect. Toa­te se plang de nivelul exagerat al impo­zitarii, de fiscalitate, de parafis­calitate, de birocratie”, a spus Mugur Isarescu. Aces­ta a reiterat ca economia nefiscalizata este foarte mare, dand ca exemplu prin­ci­palul activ neimpozitat, pamantul.  Iar pentru a suplini aceasta lipsa din veni­tu­rile necesare bugetului, autoritatile prefera fiscalizarea muncii. „Tentatia este in continuare sa se impo­ziteze tot munca, dar aceasta strategie in final des­cu­rajeaza munca. Marirea contributiilor sociale practic duce la majorarea defi­ci­tului bugetului asigura­rilor sociale”, a punctat acesta.

Seful bancii centrale a mai explicat ca in functie de politica bugetara adoptata se poate stimula munca, rigoarea in chel­tuirea banului, si nu numai public, dar si privat, eficienta, productivitatea. In opinia sa, iesirea din recesiunea econo­mica se poate face doar prin adoptarea unor constrangeri bugetare tari.