Criza a scos la iveala mai multe vulnerabilitati ale economiei europene. Pentru a le corecta, oficialii UE sunt acum pe punctul de a infiinta noi institutii europe­ne. Este vorba despre necesitatea in­fiin­tarii unei agentii de rating controlate de UE, de o noua Agentie Financiara Euro­pea­na care sa gestioneze datoriile din zona euro, dar si de noi reglementari bur­s­iere. Aceste noi institutii fac parte dintr-un pachet de masuri care include si un control mai strict al deficitelor statelor UE.

In noiembrie 2009, directorul ge­neral al Deutsche Bank, Josef Akermann, a propus infiintarea unui fond european care sa furnizeze capital bancilor aflate in dificultate sau sa sustina restruc­tu­rarea acestora. Fondul ar urma sa fie cofinantat de industria financiara si guvernele tarilor membre UE, pentru a imparti costurile salvarii bancilor. Astfel s-ar evita actiunile de salvare in ultima clipa a bancilor, cu toate problemle asociate.

Actualele reglementari financiare europene sunt neputincioase in fata rea­li­tatilor crizei economice si financiare. Statele europene s-au luptat mult im­po­triva crizei, dar au luptat foarte putin im­pre­una. Criza a aratat ca sunt erori in sistem, care pot da nastere la mari difi­cultati economice sau chiar catastrofe. Ca atare, Comisia Europeana a elaborat un pachet de pro­puneri privind o noua ar­hi­tectura a pietelor financiare in UE, care asteapta unda verde pentru a intra in discutia Parlamentului Euro­pean pentru adoptare.

Un studiu finantat de Co­mi­sia Europeana dat publi­ci­tatii la inceputul lunii apri­lie 2010 arata faptul ca Uniu­nea Europeana ar putea im­pu­ne o taxa bancilor din UE, taxa ce ar putea genera veni­turi anua­le de cel putin 50 de miliarde de euro.  Povara acestei taxe ar urma sa fie suportata in cea mai mare parte de catre primele 15 mari banci din Europa si ar putea crea probleme celor care au obtinut profit pe baza sprijinului financiar al guvernelor nationale. Ger­mania, Franta si Marea Britanie sunt de acord, in termeni generali, cu necesitatea unei taxe asu­pra profitului bancilor si spera la adeziunea Statelor Unite la acest proiect. Aus­tralia, Brazilia, Canada, mai putin sau de loc afectate de criza financiar-bancara, s-au opus ca intelegerea in acest sens sa fie incheiata la reu­niunea G20 din iunie a.c. de la Toronto (Canada); sunt totusi sperante ca o unitate de vederi in privinta taxei bancare sa existe pana la reuniunea programata in noiembrie a.c., in Coreea de Sud.

Comisia Europeana doreste ca pro­iec­tele de bugete ale statelor membre UE sa fie supuse examinarii de catre CE si mi­nistrii de Finante din zona euro, care ar urma sau nu sa-si dea acordul, inainte ca proiectele sa fie prezentate in parla­mentele nationale. Ideea care a provocat controverse in statele membre UE pen­tru ca vizeaza direct suveranitatea bugetara nationala a fost deja prezentata la jumatatea lunii aprilie a.c. In plus, Comisia doreste ca o atentie sporita sa fie acordata si nivelului datoriei publice, limitat la cel mult 60% din PIB de Pactul de Crestere si Stabilitate, insa relativ ignorat pana acum. Bruxellesul mai doreste si un mecanism permanent de gestionare a crizelor, care sa aiba o durata de doar trei ani.

Necesitatea unor reglementari bursiere

Bursa americana a suferit o corectie majora la mijlocul sedintei de tranzac­tio­nare de joi 6 mai a.c., cand indicele Dow Jones Industrial a pierdut 997 de puncte, iar Nasdaq Composite a pierdut aproxi­ma­tiv 9%, primele informatii indicand o grija din ce in ce mai mare fata de ori­zontul economic din zona euro, in spe­cial de situatia Greciei, Portugaliei, Spa­niei, Regatului Unit si cine ar trebui sa mai urmeze. Potrivit presedintelui WBS Holding, Cristian Sima, scaderea brusca de pe Wall Street a fost provocata de un trader al uneia dintre marile banci, care, in jurul orei 21.40, ora Roma­niei, a plasat un ordin de vanzare si a gresit numarul cu trei zerouri, vanzand peste 16 miliarde de contracte. 

Actiunile Procter&Gamble au scazut cu peste 30%, iar titlurile IBM au scazut de la 127 de dolari pe actiune la 91, ca apoi sa revina la 122 de dolari pe acti­une. Cea mai mare scadere au inregis­trat-o actiunile Accenture, care au scazut de la 40 de dolari pe actiune la un cent. La finalul sedintei, titlurile Accenture au revenit pana la 35 de dolari. Ziua de joi (7 mai a.c. - n.r.) a inceput in scadere pe fondul problemelor din zona euro. Bursa americana deschisese in scadere sedinta de joi, in contextul temerilor legate de problemele din zona euro. Indicii au inceput sa scada constant, iar in primele ore de tranzactionare Dow Jones pierduse in jur de 100 de puncte. Investitorii au asteptat sa vada cum evolueaza lucrurile in zona euro, iar spre dupa-amiaza s-au hotarat sa vanda din actiuni.

 Specialistii din piata apreciaza ca scaderile de pe Bursa americana sunt normale in contextul crizei financiare cu care se confrunta o parte din statele comunitatii euro si cred ca ne putem astepta la evolutii negative pe Wall Street si in viitor in conditiile in care aceste probleme ameninta sa cuprinda si alte tari europene. Acest lucru pare sa fie cauzat de eroarea unui broker, care a gresit un ordin de vanzare. Nimeni nu a reglementat o asemenea eroare. Bancile din grupul Big Five nu au limita la vanzari sau cumparari, fapt pentru care pot cumpara un miliard de dolari, desi nu-l au.

Agentia Europeana de Rating

Aceasta idee a luat din nou avant odata cu criza din Grecia, care a de­mons­trat, inca o data, puterea organismelor americane de evaluare, asupra carora UE nu detine un control suficient, in pofida eforturilor de disciplinare a acestui sector.

„Mai multa concurenta in acest domeniu nu poate sa dauneze, iar o agentie europeana de notare ar putea fi utila”, a sustinut, pe 2 mai a.c., can­ce­la­rul german Angela Merkel. Cu doar trei zile inainte, comisarul european insar­cinat cu serviciile financiare, Michel Barnier, declara ca „va reflecta asupra acestei idei” si asupra fezabilitatii ei.

In prezent, exista trei mari agentii de evaluare, toate americane - Standard and Poor’s, Moody’s si Fitch. Acestea dau calificative asupra capacitatii unei mari intreprinderi sau a unui stat de a-si ram­bursa datoriile, calificative care sunt ele­mente esentiale pentru a fixa dobanzile de pe piete. Noile reguli financiare, care vor fi introduse pe pietele europene pana pe 7 decembrie a.c., precum si in legislatia celor 27 de tari membre ale UE, obliga agentiile care doresc sa-si exercite activitatea in Europa sa se inregistreze. Angela Merkel are in vedere o agentie europeana, mai orientata catre „pereni­ta­tea” economiei, fata de agentiile ame­ricane, mai concentrate asupra pers­pec­tivelor pe termen scurt.

In martie a.c., seful ministrilor de Finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, s-a declarat in favoarea crearii unei agentii de notare conduse de Banca Centrala Europeana, care ar fi mai orientata catre evaluarea datoriei suverane a statelor.

Intr-un interviu acordat pe 3 mai a.c., Cristine Lagarde, ministrul de Finante al Frantei a explicat ca revizuirea in scadere a ratingurilor Greciei de catre agentia Standard&Poor’s, cu doar 15 minute inainte de inchiderea pietelor, a fost o „crima provocata”. „Trebuie, desi­gur, sa controlam mai bine agentiile de evaluare financiara, cu reguli care sa le impiedice sa revizuiasca in scadere o tara, intr-un mod deplorabil, nechib­zuit”, a afirmat oficialul francez.

Uniunea Europeana ar trebui sa-si creeze propria agentie de rating, din cauza crizei financiare, a declarat cu acest prilej si ministrul german de Externe, Guido Westerwelle.

Agentia Financiara Europeana

Ex-premierul belgian Yves Leterme a propus pe 5 martie 2010, in paginile ziarului „Financial Times Deutschland”, crearea unui minister european al Finantelor sau a unei agentii europene de gestionare a datoriilor pentru zona euro, in contextul tensiunilor de pe piata obligatiunilor europene.

Aceasta agentie, abreviata EDA (European Debt Agency), ar trebui sa fie o institutie a UE insarcinata cu emisiunea de obligatiuni si cu gestionarea datoriilor guvernelor din zona euro. Organismul nou creat ar urma sa depinda de ministrii de Finante ai Eurogrup, iar secretariatul sa fie asigurat de Banca Europeana de Investitii (BEI). EDA ar prelua titlurile de creante existente si ar emite altele noi, cu acordul ECOFIN (Consiliul ministrilor de finante si ai economiei din UE) si al Eurogrup.

Statele membre ar plati pe viitor dobanzi diferite, in functie de ratingul lor, pentru datoriile existente, in timp ce creantele noi ar fi supuse unei dobanzi armonizate. Aceasta ar insemna ca datoriile fiecarui stat din zona euro ar deveni astfel o datorie unificata, fiecare tara garantand implicit datoriile tuturor celorlalte.

O astfel de agentie ar permite o mai buna aplicare a Pactului european de stabilitate si crestere si ar constitui un simbol politic si economic vizibil si important al unei piete europene unificate a imprumuturilor de stat.