Nu inteleg de ce continui sa ma mir cand vad „miracolul” romanesc. De exemplu, obsesia cu pensionarii, acest „cancer” care macina bugetul de stat.  O fi vorba de metastaza financiara? Nimeni de la Putere nu pare sa aiba de gand sa se opreasca din a sustine aceasta ineptie economica. Pe de alta parte, nimeni nu baga de seama (sa fie oare intentionat?) ca un sistem de pensii corect este acela bazat pe conturi sociale personalizate, individualizate. „Cat contribui atat primesti”, se striga in gura mare de catre membrii guvernului, dar in final totul se rezuma la verbul „a taia”. De la o zi la alta devine tot mai agasanta ideea ca, in conditiile in care vrem dezvoltare, trebuie sa „omoram” veniturile pensionarilor. Altfel nu se poate! Absolut ciudat acest gen de populism. Pana la urma este vorba de modul in care abordam societatea capitalista, cea spre care am tot incercat sa tindem din 1990 incoace.

Ma gandesc totusi ca, intr-o zi, cineva „sus-pus” va deschide si o discutie (macar) despre structura labila a economiei romanesti. Ca nu te poti considera o tara civilizata din punctul de vedere al mediului de afaceri, atat timp cat taxele si impozitele se modifica de la o luna la alta in rau si din doi in doi ani in bine. Ma mai gandesc ca la un moment dat vom inceta in a mai rascoli trecutul si ne vom concentra asupra unor strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung. Unde fiecare sa contribuie cu ceva, cat de mic. Sa incetam in a mai discrimina capitalul autohton in fata celui strain pentru ca, la un moment dat, ne vom trezi cu tara goala de continut. Sper ca va exista un demnitar de rang inalt care isi va da seama ca putem dezvolta si alte domenii, mult mai putin riscante decat imobiliarele si comertul, precum industria, agricultura sau turismul. Ca numai asa poti redresa ceva din tara asta, nu rezumand reforma doar la verbul de care pomeneam la inceput. Da, lucrurile nu sunt simple si nimeni nu este absurd sa ceara rezultate imediate. Ne-ar trebui insa indivizi capabili si cinstiti, in stare sa duca o asemenea treaba la bun sfarsit. Sau macar sa o inceapa. Si evident, sa inceteze a mai arunca poveri pe umerii celor care nu se mai pot apara. Asta fac de obicei oamenii lasi si cei care nu au solutii. Dar care se dau drept experti in fata telespectatorilor.