De la inceputul vacantei parla­men­tare, pe scena politica au fost lansate diverse scenarii despre cum sa fie demisa actu­ala guvernare, dar mai ales cine ar trebui sa ii ia locul la Palatul Vic­to­ria. Dezbaterile au adus si o clarificare a relatiilor dintre principalele partide din opozitie.

Punctul de pornire l-a reprezentat mo­ti­­u­nea de cenzura, pe care PSD a anun­tat ca o va depune la inceputul se­si-u­nii par­la­mentare din toamna, mai exact in luna septembrie. Liberalii au raspuns ca spri­ji­na demersul, dar vor asigurari ca urma­torul guvern nu va fi tot unul impus de presedinte. PNL a anuntat ca va dema­ra procedura de suspendare a sefului sta­tu­lui, daca acesta va numi un nou pre­mier fara sa tina cont de opinia parti­delor din opozitie.

A urmat o serie de de­claratii din care a re­iesit ca cele doua pa­r­tide, desi sunt am­bele in opo­zi­tie, vad cu totul diferit posibila adoptare a mo­tiu­nii de cenzura si formula de guvernare „post-Boc”.

Liberalii au pro­pus trei variante de lucru:  guvern de teh­no­crati cu sustinere politica, guvern politic de coalitie format din actuala opozitie si eventual UDMR, ori guvern minoritar PNL, cu sprijin parla­men­tar din partea PSD. „Suntem gata oricand sa discu­tam si cu PSD-ul, si cu UDMR-ul si cu oricare dintre actualii parla­men­tari, indif­e­rent ca­rui partid ii a­part­ine, chiar si PDL-u­lui, in masura in care oa­me­nii sunt constienti de pro­por­tiile dezas­trului si sunt constienti de respon­sa­bi­litatea pe care fiecare dintre ei, ca form­a­tiune politica sau ca om politic, ca individ, o au in aceasta privinta”, ex­pli­ca recent Crin Antonescu.

De partea cealalta, social-democratii se declara convinsi ca un guvern propus de opozitie, indiferent de varianta, nu va fi acceptat de Traian Basescu.

Drept argu­-ment, acestia aduc situatia din toamna anului 2009, atunci cind seful statului a respins propunerea facuta de majori­ta­tea parlamentara formata din PSD+PC, PNL, UDMR si grupul mino­ri­ta­tilor na­tio­nale, cu Klaus Johannes pre­mier. „Constitutia spune ca un guvern de­mis prin motiune de cen­zu­ra, asa cum s-a intamplat in 2009, ramane in functie pana cand se in­ves­teste un alt guvern. Daca Ba­ses­cu vine tot cu Boc, sau cu alti Boci, ca pro­babil n-o sa numeasca altceva decat un Boc, si pica de doua ori acel gu­vern, se orga­ni­zeaza alegeri anticipate. Orice alta solutie este doar o discutie de talk-show, seara, si din pacate nu are niciun fel de finalitate“, spune Victor Ponta. Prin urmare, varian­tele lansate de liberali sunt considerate nerealiste, iar singura posibilitate ca PDL sa fie inde­par­tat de la guvernare ar reprezenta-o alegerile anticipate.

Alegeri anticipate, cel mai devreme la inceputul anului viitor

Subiectul anticipatelor nu este unul nou, insa de data aceasta se discuta ti­nand cont si de doctrina. Social-de­mo­cratii par de­cisi sa isi recupereze electoratul de stan­ga si se distanteaza de PNL. In acest scop, liderii PSD au anuntat vineri ca vor sa guverneze singuri si nu sunt interesati sa faca o alianta cu libe­ralii. De altfel, Comi­te­tul Executiv al PSD a decis ca social-democratii sa nu intre la guvernare decat in urma unor noi alegeri parlamentare.

„Decizia noastra politica e foarte clara, vrem sa castigam alegerile si ne dorim alegeri cat mai rapid posibil, pentru ca e nevoie pentru Romania, nu pentru noi, ca partid. Vrem sa guvernam singuri si vrem sa guvernam bine, cum am guver­nat in 2000-2004“, a spus Ponta, intr-o con­ferinta de presa sustinuta la Alba-Iulia. El a explicat ca isi doreste o directie foarte clara pentru partid, astfel incat sa redevina „PSD-ul acela serios, pe care oamenii il stiau, nu neaparat il iubeau, dar il res­pec­tau“. Prin urmare, social-de­mo­cratii au stabilit ca, pana in luna oc­tom­brie, sa reorganizeze filialele jude­te­ne si sa puna la punct un program de gu­ver­nare, care va fi prezentat oficial la Con­gre­sul Extraordinar din data de 16 octombrie.

Relatia PSD cu PNL

In ceea ce priveste relatia cu PNL, Ponta a aratat ca „nu e cazul sa ne consideram nici prieteni, nici dusmani”, fiind convins ca electoratul trebuie sa aleaga intre masurile de dreapta si cele de stanga. „Nu vad posibila o guvernare comuna cu PNL. Am toata convingerea ca PNL este singurul par­tid adevarat de dreapta si are solutii de dreapta. Oamenii trebuie sa aleaga intre ceea ce propunem noi si ceea ce propun liberalii. Singurul lucru catas­tro­fal e sa ramai pe mana lui Basescu, Boc, PDL, care nu au niciun fel de gandire, nici de stanga, nici de dreapta”, a spus liderul social-democrat.

Fostul presedinte al partidului, Mircea Geoana, il contrazice si se declara pentru o formula de  guvernare alaturi de libe­rali. In plus, Geoana respinge si varianta anticipatelor, pe care nu le considera oportune in actualul context economic cu care se confrunta Romania. Opinia sa este insa una izolata in cadrul partidului.

Procedura convocarii  alegerilor par­la­men­tare anticipate nu este una simpla, mai ales ca prevederile cons­titu­tionale lasa loc pentru diverse interpretari.

„Dupa consultarea prese­dintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor par­lamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura”, prevede Legea funda­men­tala. Asadar, adoptarea unei motiuni de cenzura nu duce automat la alegeri anticipate. Ca orizont de timp, antici­pa­tele ar fi posibile cel mai devreme la in­ce­putul anului viitor, arata senatorul PNL Varujan Vosganian. Liberalul a explicat ca, intre timp, esentiala va fi atragerea unui numar de parlamentari dintre susti­natorii actualului guvern, de la UDMR, independenti sau chiar de la PDL, care sa sustina motiunea de cen­zu­ra, dar si sa respinga propunerile de pre­mier pe care le va inainta ulterior pre­sedintele Traian Basescu. Acelasi lucru il sustin si social-democratii. Democratul Cristian Preda are o alta interpretare a textului constitutional. „Intr-adevar, opozitia poate destitui un guvern printr-o mo­tiune, apoi refuza doua propuneri venite de la presedinte. Constitutia spu­ne ca, intr-o asemenea situatie, prese­din­tele poate dizolva Camerele, dupa consultarea sefilor Camerei si Senatului. Dar «a putea sa» nu e acelasi lucru cu «a fi obligat sa»”, explica Preda. Intr-o asemenea situatie, se poate apela, din nou, la arbitrajul Curtii Constitutionale.

Presedintele Traian Basescu a decla­rat recent ca nu considera fezabila crearea unei noi majoritati guver­na­men­tale, ci eventual ideea unui guvern minoritar, incercarile sale de a aduce opozitia la dialog soldandu-se „cu pozitii extrem de obraznice la adresa mea, cu aroganta“.

UDMR ameninta cu iesirea de la guvernare

Cele 22 de voturi care lipsesc opozitiei pentru ca motiunea de cenzura sa fie aprobata ar putea fi obtinute atat de la parlamentari PDL, cat si de la UDMR. De altfel, liderul senatorilor PDL, Traian Igas, a admis ca, daca guvernul nu-si va indeplini pana la capat angajamentele de redu­cere a personalului si a cheltuielilor, atunci este posibil sa fie „retrait“ scenariul in care parlamen­tari democrat-liberali au votat in favoarea motiunii de cenzura.

„A fost o intelegere intre guvern si parlamentarii PDL sa sustinem in continuare guvernul, cu conditia ca acesta sa treaca la masuri rapide si eficiente.

Noi am res­pectat partea noastra si doleanta noastra este ca Executivul, ministrii sa respecte ce si-au asumat public. Daca nu se va intampla acest lucru, e greu de crezut ca vor fi colegi intelegatori“, a declarat Traian Igas. In luna iunie, pe fondul nemultu­mi­rilor legate de masurile de austeritate promovate de catre Cabinetul Boc,  cinci deputati si un sena­tor PDL au votat in favoarea motiunii de cenzura. Si in cadrul UDMR au aparut voci care sustin ca o iesire de la guvernare este posibila in cazul in care propunerile de relansare economica facute de Uniune  nu sunt acceptate de PDL. „Noi ne-am angajat in coalitia de guvernare ca sa guvernam, insa daca cele propuse de noi, masurile de iesire din criza, nu sunt luate in seama, atunci Consiliul Reprezentantilor va trebui sa ia in discutie si aceasta varianta (iesirea de la guvernare - n.r.), pentru ca doresti sa participi la guvernare, iti asumi erodarea simpatiei luand masuri nepopulare, dar daca masurile care trebuie luate nu sunt cele absolut necesare si nu sunt cele la care si noi ne-am adus sau ne aducem contributia, atunci trebuie sa regandesti intreaga activitate”, a declarat deputatul Petre Lakatos. Liderul de grup  din Senat, Fekete Andras Levente, sustine ca o asemenea varianta nu a fost discutata pana acum, dar admite ca in cadrul formatiunii sunt unele nemultumiri legate de modul in care actioneaza partenerii de guvernare. „Depinde de tot ce se va intampla la toamna, ce se va intampla legat de adoptarea bugetului pentru anul 2011“, a precizat senatorul UDMR.