Un act normativ care s-a vrut a fi benefic pentru economia nationala, prin combaterea evaziunii fiscale, a provocat un blocaj fara precedent in porturile romanesti de la Marea Neagra. Este vorba de OUG nr. 54/2010, intrata in vigoare la sfarsitul lunii trecute si care prevede ca accizele sa fie achitate, in mod obligatoriu, inainte de descarcarea sau incarcarea produselor petroliere pe nave. Potrivit initiatorilor, masura este un instrument pentru combaterea frau­darii bugetului de stat, fiind pe punctul de a-i aduce la sapa de lemn pe expor­tatorii si importatorii de produse ener­getice care, peste noapte, s-au vazut in ipostaza de a achita, in avans, accizele in valoare de zeci de milioane de dolari.

Avand in vedere ca este criza, si lipsa lichiditatilor a devenit o problema gene­ralizata in economia nationala, agentii economici spun ca nu isi permit sa plateasca darile catre stat inainte sa aiba loc tranzactia efectiva, intrucat in joc sunt sume foarte mari de bani. De exem­plu, pentru marfa adusa la Constanta de un tanc petrolier cu o capacitate de aproa­pe 35.000 de tone, importatorul tre­buie sa achite o acciza care depaseste 12 milioane de dolari (acciza este in medie de 350 de dolari pe tona - n.r.). In aces­te conditii, intreaga activitate a fost prac­tic paralizata. Asa se face ca mai multe nave asteapta, chiar si de doua saptamani, in rada Portului Constanta si Midia sa fie descarcate.

Statul risca sa se trezeasca cu procese

Acest blocaj duce la alte cheltuieli, intrucat pentru blocarea unei nave intr-un port armatorul solicita penalitati de ordinul zecilor de mii de dolari pe zi, pe care companiile petroliere spun ca nu au de unde sa le plateasca. In aceste con­ditii, statul roman risca sa se aleaga cu pro­cese in instanta prin care impor­tatorii si exportatorii vor incerca sa-si recupereze pierderile. Inainte sa intre in vigoare noua ordonanta, produsele petro­liere puteau fi descarcate si depo­zitate intr-un loc auto­rizat, iar pe masura ce erau vandute se vira acciza catre buge­tul de stat. Lantul slabi­ciu­nilor continua, intrucat ordo­nan­ta loveste si in com­paniile de shipping, care s-au trezit cu o scadere dramatica a cererilor pen­tru transportul produselor petroliere. O alta victima colaterala este Administratia Porturilor Maritime Cons­tanta care, mai mult ca sigur, va con­ta­biliza pana la sfarsitul lunii o scadere a traficului portuar, in conditiile in care toata lumea asteapta cu sufletul la gura redresarea economiei. Pe de alta parte, pusi in tema cu noua gaselnita a guver­nului, impor­tatorii au stopat transportul de produse petroliere catre Constanta si Midia. Agentii economici spun ca nu isi explica de ce s-a ajuns la o astfel de masura in conditiile in care evaziunea fiscala nu este o problema majora in ca­zul schim­bului international de pro­duse petro­liere, Agentia Nationala de Admi­nistrare Fiscala neavand in evidenta, in ultimii ani, nici macar un caz de neplata a accizelor la produsele energetice deru­late prin terminalele petroliere din por­turile maritime.

Romania, scoasa din carti pentru viitoarele proiecte energetice internationale

In aceste conditii, companiile petro­liere pregatesc o scrisoare prin care vor solicita Ministerului Economiei sa pro­puna masuri urgente pentru deblocarea situatiei, astfel intreaga activitate portua­ra va avea de suferit si, odata cu ea, eco­nomia nationala, deja macinata de efec­tele crizei economice. In cazul in care pro­blema nu se reme­diaza, si statul va avea de suferit pentru ca nu va mai incasa taxe din aceste tranzactii.  Pe de alta parte, sunt voci care sustin ca, din cauza OUG nr. 54/2010, statul roman risca sa fie scos din carti pentru viitoarele proiecte energetice internationale.

In plus, masura ar putea lovi si in  proiectul oleoductului Cons­tanta-Trieste, care se afla in impas. Roma­nia si Serbia nego­ciaza constructia unui oleoduct, in varian­ta mai scurta a Pan European Oil Pipeline Constanta-Trieste, avand in vedere ca participatia Croatiei si a Italiei la PEOP sunt in prezent incerte, iar noul oleoduct ar putea fi dezvoltat pe relatia Pancevo-Constanta sau Pancevo-Ploiesti. Croatia ar putea fi exclusa din proiectul oleoductului Pan European Oil Pipeline Constanta-Trieste daca nu va depune capitalul social in va­loare de 70.000 de lire sterline in ter­men de 30 de zile dupa ce va primi scrisoarea de notificare din partea celorlalti actio­nari, Romania si Serbia. Costurile oleo­ductului Constanta-Trieste erau estimate la apro­ximativ trei miliarde de euro. Lungimea totala a conductei ar ajunge la 1.360 de kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 de kilometri, al Serbiei - 208 km, al Croatiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km si al Italiei - 10 kilometri.

Fara antrepozite fiscale

Si cum o problema nu vine niciodata singura, Fiscul a desfiintat si antrepozitele de carburanti din Portul Constanta, obligand companiile de shipping sa isi faca plinul direct de la rafinarii. Potrivit Codului Fiscal, combustibilul pentru aviatie, precum si cel pentru navigatia in apele comunitare si pe caile navigabile interioare este scutit de plata accizelor, iar, pana de curand, depozitarea produselor pentru care nu se platesc accize era autorizata numai in antre­pozite fiscale. Aceeasi OUG nr. 54/2010, privind masurile pentru combaterea evaziunii fiscale prevede, mai nou, ca depozitarea carburantilor pentru care nu se achita accize se poate face doar in antrepozitele fiscale ale producatorilor de produse energetice. Masura pune bete in roate firmelor de shipping de mici dimensiuni, care vor trebui sa isi achizitioneze cisterne pentru alimentarea navelor si care se simt discriminate de actul normativ.