Dupa ce am ajuns sa avem toate drumurile pline cu masini inmatriculate la Sud de Dunare, Bulgaria a dat, din nou, clasa Romaniei, de aceasta data la capitolul fiscalitate. In timp ce tara noastra a lovit si mai rau in agentii economici, deja afectati de criza, majorand taxele, autoritatile de la Sud de Dunare au anuntat ca vor tine impunerile in frau. In aceste conditii, bugetul vecinilor se pregateste sa prospere pe seama exodului firmelor noastre, gonite de fiscalitatea exce­siva si a romanilor care vor merge sa isi faca cumparaturile peste granita.

Ministrul de Finante de la Sofia, Simeon Diankov, a dat asigurari ca nu va umbla la taxe, pensii sau salarii nici in 2011 si a precizat ca se asteapta ca romanii si grecii sa contribuie la bunastarea bulgarilor. Diankov a motivat de­cizia prin prisma fap­tu­lui ca, in urma majorarii taxei pe valoarea adau­gata in tara noastra, romanii au luat cu asalt magazinele din orasul bulgaresc Ruse, asa cum au facut si grecii cu cele aflate in apropierea granitei de sud. Mai mult decat atat, spre deosebire de tara noastra, Bulgaria a anuntat ca nu are nevoie de un imprumut de la FMI si ca nici macar nu este interesata sa poarte negocieri in acest sens. Romanii au inceput sa isi mute afacerile in Bulgaria inca de anul trecut, dar fenomenul se va acutiza in lunile urmatoare cand se asteapta ca, cea mai mare parte a profitului inregistrat de firmele autohtone, sa treaca granita. Presa din Bul­garia a remarcat deja faptul ca, de exem­plu, la Ruse, exista o cerere fara precedent de spatii de productie inchiriate de afaceristii romani.

Bulgarii taxeaza luxul, nu saracia

Potrivit unor calcule facute de specialisti, desfasurarea activitatii in tara vecina implica cu pana la 40% mai putine costuri pentru intreprinderile mici si mijlocii si, cel mai important, la Sud de Dunare climatul le­gi­slativ in domeniul fiscal este stabil, ceea ce nu se poate spune si despre Romania. Singurele masuri de austeritate luate de guvernul bulgar au vizat intro­du­ce­rea unei taxe de 2% pe veni­turile din asigurari, care se aplica tuturor pri­melor provenite din asi­gu­rari generale, cu ex­cep­tia celor de sanatate si de viata.

In plus, cabinetul bulgar a decis sa intro­duca taxa pe proprietatile de lux ca masura de combatere a crizei economice. Conform unui amen­da­ment adus legii taxelor locale, proprietatile imobiliare care au o valoare de peste 150.000 de euro sau autoturismele care au o valoare de peste 35.000 de euro vor fi considerate obiecte de lux si vor fi taxate suplimentar. Guvernul de la Sofia spera ca, prin aceste masuri, sa stranga la buget peste 220 de milioane de euro.

Exodul firmelor este incurajat de legislatia europeana

Emigrarea firmelor romanesti catre tara vecina se poate explica simplu daca luam in calcul ca, la Sud de Dunare, IMM-urile platesc doar 10% impozit pe profit si 5% impozit pe dividende, fata de 16, respectiv 10% cat este in Romania. In aceste conditii, tot mai multi afaceristi aleg sa ia drumul strainatatii decat sa traiasca sub zodia falimentului in propria tara. Concret, multe dintre IMM-urile din sud-estul tarii transfera, cu un efort minim, peste granita, doar sediul social al firmei, in timp ce activitatea ramane in Romania, unde se considera ca functioneaza un simplu punct de lucru in spatiul comunitar. Aceasta practica este permisa si chiar incurajata de legislatia euro­peana.

Astfel, IMM-urile detinute de ceta­tenii nostri ajung firme bulgaresti, cu capital strain si cu punct de lucru in Romania. In acest fel, administratorii reusesc sa fenteze fiscali­tatea excesiva din Romania si sa maximizeze profitul, totul in defavoarea guvernului de la Bucuresti care are inca o dovada, cat se poate de clara, ca a dat gres cu planul de masuri anticriza. In acest caz, bugetul Romaniei mai incaseaza doar impozitele si taxele aferente salariilor, impozite locale si TVA, in timp ce profitul si impunerile aferente sunt exportate in tara vecina. De exemplu, la un profit de un milion de euro, pierderea Romaniei se apropie vertiginos de 300.000 de euro, ceea ce in­seamna un castig de aproape 150.000 de euro pentru guvernul de la Sofia. Un alt avantaj al mutarii afacerilor in Bulgaria este birocratia redusa si activitatea financiar-contabila sim­plificata.