Guvernul ar fi putut avea cea mai mare parte a banilor necesari pentru plata pen­siilor si a salariilor bugetarilor fara sa apli­ce masurile de austeritate, care mai rau au ingropat economia romaneasca. Solutia era simpla si la indemana statului: recuperarea la timp a sumelor uriase pe care companiile de stat le datoreaza buge­telor de asigurari.

Practic, prin neplata acestor sume, tocmai firmele la care statul este actionar au creat o gaura in fondurile de pensii, de sanatate, de somaj sau in fondul de salarii al bugetarilor. O gaura uria­sa, de peste 1,5 miliarde de euro, pen­tru acoperirea careia guvernul s-a gandit ca ­e mai simplu sa reduca salariile, ajutoa­rele de somaj, indemnizatiile de mama si sa creasca taxa pe valoarea adaugata.

Un calcul simplu demonstreaza ca numai restantele marilor companii de stat ar fi acoperit doua treimi din suma pe care spera guvernul sa o economiseasca prin masurile de austeritate aplicate de la 1 iulie. Asta fara a mai pune la socoteala restantele de alte sute de milioane ale  celorlalte firme de stat, mai mici, la care diverse ministere detin actiuni, care nu intra in categoria „mari contribuabili”.

Socoteala guvernului: 2,4 miliarde de euro economisiti

Atunci cand a anuntat masurile de austeritate, premierul Emil Boc a precizat ca Executivul va economisi 1% din PIB in urma reducerii salariilor bugetarilor cu 25%, plus inca 1% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu pensiile, ajutorul de somaj, indemnizatii, subventii si alte drepturi sociale.

Cum produsul intern brut pentru acest an este preconizat a fi, in varianta foarte optimista, la 120 de miliarde de euro, prin masurile guvernului economia care s-ar face ar fi de maximum 2,4 mili­arde de euro, in 2010. La momentul anun­tului, guvernul facea precizarea ca masu­rile sunt provizorii, aplicabile doar in acest an, urmand ca, din 2011 sa se revina asupra acestora, in functie de rezultatele obtinute. Cum varianta reducerii cu 15% a pen­siilor a pi­cat, in urma de­ci­ziei Curtii Constitutionale, Ca­bi­-ne­tul Boc a de­cis majorarea TVA de la 19% la 24%. To-­­tusi, pentru aco­perirea a macar do­ua treimi din suma de 2,4 mili­arde de euro era sufi­ci­ent ca marile companii de stat sa-si achite la timp datoriile la buget, pensii, sanatate si somaj. Si, culmea, o buna parte din suma re­prezinta contributii retinute deja an­gajatilor, dar pe care conducerile firmelor de stat nu le-au virat mai departe - fapta care se numeste stopaj la sursa si care constituie infractiune, pedepsita de Codul Penal cu inchisoare de la sase luni la trei ani. Mai exact, tocmai reprezentantii sta­tu­lui au comis o ilegalitate, neachitand banii catre stat, insa prejudiciul creat trebuie sa fie suportat de toti contribuabilii, prin plata unei TVA mai mari.

Unde sunt 6,6 miliarde de lei

Marile companii de stat inregistrau, la 31 martie 2010, restante totale de aproape 6,6 miliarde de lei, echivalentul a 1,55 miliarde de euro. Din acest total, peste 700 de milioane de euro reprezentau datorii catre fondul de pensii, aproape 630 de milioane de euro catre bugetul de stat - din care se platesc, printre altele, salariile bugetarilor, 130 de milioane de euro la fondul de sanatate plus alte peste 70 de milioane catre cel de somaj.

Suma datorata de aceste companii la bugetul de pensii echivaleaza cu plata, timp de 6 luni, a aproape 700.000 de pensii medii, in timp ce restantele catre bugetul de stat este echivalentul a aproape 250.000 de salarii medii in sistemul bugetar, timp de jumatate de an. Cu banii datorati fon­dului de somaj s-ar fi putut achita 100.000 de ajutoare de somaj pana la sfarsitul anului.

Campionii restantelor

Majoritatea marilor companii datoare sunt din ograda Ministerului Economiei, condus de Adriean Videanu, si din cea a Ministerului Transporturilor, condus de Radu Berceanu, doi dintre ministrii care au sustinut masurile de austeritate. Unele dintre ele sunt in administrare speciala, altele aproape falimentare, insa exista si companii profitabile. Printre firmele cu restante uriase se numara Compania Nationala a Huilei, care este campioana absoluta la toate capitolele „datorii”, CFR SA, Societatea Nationala a Carbunelui, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Moldomin SA, Electrificare CFR, dar si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF), Romsilva, Electrica Serv, CET Iasi, CET Brasov, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, CFR Marfa, Termoelectrica, CFR Calatori sau chiar profitabila Romgaz. Multe dintre aceste companii n-au virat statului nici macar contributiile pe care le-au retinut salaria­tilor, totalul stopajului la sursa fiind de 180 de milioane de euro.