Planul de masuri economice la care guvernul sustine ca lucreaza in prezent este primit cu scepticism de catre re­pre­zentantii mediului de afaceri.

„Pana nu vedem scrise si puse in aplicare astfel de masuri, toate discutiile sunt bune, dar nu folosesc la nimic. De doi ani pastram aceeasi tehnica: tot anuntam masuri, dar nu le punem in practica”, a declarat pen­tru „Financiarul” presedintele AOAR, Cristian Parvan. El a dat ca exemplu ne­im­pozitarea profitului reinvestit, des­pre care se vorbeste din 2009, dar nu este nici acum aplicata. O alta masura pro­misa, dar neonorata de catre Executiv, a fost cea privind reesalonarea datoriilor. „Din cauza conditiilor im­pu­se, din peste 800.000 de firme, de aceasta facilitate au beneficiat doar 416 firme”, a aratat Parvan. Presedintele AOAR a  mai pre­ci­zat ca ultima data cand guvernul a con­sul­tat reprezentantii mediului de afaceri pentru masuri de relansare economica a fost in februarie 2009.

O opinie similara are si analistul economic Ilie Serbanescu. Acesta esti­mea­za ca nici macar 20% din pro­pu­ne­rile avansate acum in spatiul public nu vor fi aprobate, „pentru ca masurile respective trebuie sa aiba si acordul FMI”. De exemplu, FMI nu va aproba niciodata propunerea de compensare a datoriilor intre stat si companii, pentru ca fiecare dintre parti si-ar asuma in­dis­ciplina financiara a celuilalt, a explicat Ser­ba­nescu. Pe de alta parte, analistul eco­no­mic apreciaza ca revenirea la im­pozitarea progresiva, in sase-sapte trepte, este „o propunere de bun-simt” si, de altfel, „unica solutie pentru im­po­zi­tarea tu­tu­ror pensiilor”.

Decizia este in primul rand una la nivel politic. Liderii PDL sustin ca despre mo­dificarea taxelor se va putea discuta dupa 1 ianuarie 2011. Intre timp, planul de relansare economica este „in dez­ba­tere”. Potrivit informatiilor venite dinspre PDL, masurile privind spri­ji­nirea mediului de afaceri vor fi analizate in urmatoarea luna, adoptate apoi de Co­le­giul Director al partidului si ar putea fi aplicate de la 1 sau 15 sep­tem­brie. Si UDMR a aprobat, recent, un set de pro­pu­neri pentru relansarea economica a Ro­maniei. Tot din grija pentru tara, mi­nis­trul de Finante a ex­pus cateva idei, prin­tre care si revenirea la cota de im­po­zi­tare progresiva.

Teoretic, toate aceste variante ar tre­bui analizate si la nivelul coalitiei de gu­ver­nare, iar proiectul final, asumat de Executiv. Simpla aprobare nu este su­fi­ci­enta, cunoscut fiind ca principalul im­pe­diment il reprezinta emiterea nor­melor de aplicare a actelor normative. Asa­dar, este putin probabil ca noile pro­puneri sa fie aplicate mai devreme de 2011. Dintre noile masuri luate in calcul de Executiv, multe sunt propuneri fa­cute de partidele de opozitie si re­pre­zentanti ai mediului de afaceri inca de anul trecut.

Variante luate in calcul de catre guvernanti

•  renuntarea la cota unica si revenirea la impozitare progresiva a veniturilor, in­clu­siv a tuturor pensiilor, de la 1 ia­nua­rie 2011;
• reducerea TVA cu doua-trei puncte procentuale fata de nivelul actual de 24%, de la 1 ianuarie 2011;
• majorarea salariului minim pe eco­no­mie cu cel putin 30%;
• scutirea de impozitul pe profit, pe o perioada de cinci ani, a firmelor care in­ves­tesc peste 500 de mii de euro si creea­za cel putin 25 de locuri de munca;
• o lege privind holdingul in Romania;
• majorarea de la 50% la 80% a cotei din dividendele intreprinderilor de stat care se varsa la buget;
• solicitarile de amanare la plata a obli­ga­tiilor fiscale sa poata fi depuse pana pe 30 iunie 2011;
• deducerea fiscala pe baza de bon fiscal a unui procent de 10% din TVA pentru lu­cra­rile de renovare-modernizare a lo­cu­in­telor si cladirilor;
• nivelul dobanzii de intarziere sa fie de 0,04% si nu de 0,05%, cat este acum, pen­tru fiecare zi de intarziere;
• impozit pe profit si impozit pe di­vi­den­de redus de la 16% la 15%;
• eliminarea impozitului minim;
• impozit forfetar pentru activitatile care sunt greu de evaluat pe baza de bilant con­tabil (mai ales din sectorul ser­vi­ciilor);
• impozitare solida a proprietatilor pe baza reevaluarii valorii impozabile;
• impozitarea „averii vizibile“, care sa asi­gure instrumente de taxare a discre­pan­tei dintre veniturile declarate si va­loarea bunurilor/proprietatilor detinute de un contribuabil;
• introducerea impozitului pe profitul bancilor;
• listarea pe bursa a 6-7 companii mari de stat, precum Loteria Nationala si CEC Bank, Romgaz sau Nuclearelectrica;
• introducerea unui card pentru IMM-uri cu o linie de creditare de ma­xi­mum 150.000 de lei, cu dobanda bo­nifi­cata de guvern;
• valorificarea pe piata a unei parti din activele imobiliare aflate in proprietatea guvernului si gestionate de RAAPPS;
• vanzarea actiunilor statului in unele companii;
• posibilitatea de a beneficia de sti­mu­lente fiscale doar pentru firmele care isi platesc la termen toate obligatiile catre bugetul de stat;
• compensarea datoriilor intre stat si companii.

Propuneri alternative

Constantin Ciutacu, director general adjunct al Institutului National de Cer­ce­tari Economice si director adjunct al Ins­titutului de Economie Nationala, apre­ciaza ca „este necesara o ajustare a po­liticii fiscale si financiar-monetare, im­pu­nandu-se respectarea catorva prin­ci­pii”. Acestea sunt:

a) diferentierea cotelor de impozit pe profit si de TVA in raport cu o strategie nationala de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii productive;

b) tratarea operatiunilor de van­za­re/cumparare de valute ca pe orice ope­ra­tiune comerciala, de vanzare de bu­nuri si servicii si taxarea cu TVA si im­pozit pe profit;

c) scutirea de impozit pe profit pen­tru partea reinvestita, numai pentru in­vestitiile care au ca obiect crearea de bu­nuri si servicii productive cu mare grad de noutate si care valorifica re­sur­se­le materiale si umane autohtone; evi­tar­ea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit in scopuri speculative, pentru constructia de hiper/supermarketuri sau saloane de jocuri etc., care reprezinta de regula o cale toxica de falsa crestere economica;

d) interzicerea oricarui contract in­tern pentru bunuri si servicii la care pre­turile sa fie stabilite si sa evolueze prin referinta la moneda euro sau alte valute externe (este vorba aici despre carbu­ranti, energie, medicamente, servicii de te­lecomunicatii, precum si pentru lu­crari de constructii etc.);

e) limitarea numarului de societati la care/pe care le poate infiinta o persoana la maximum doua si inregistrarea aces­to­ra numai prin demonstrarea com­pe­ten­telor manageriale in domeniu ale ad­ministratorului sau managerului;

f) o societate comerciala inregistrata in Romania sau care opereaza in Ro­ma­nia isi va putea derula operatiunile fi­nan­ciare si de plati numai printr-o sin­-
gura banca, inregistrata si care opereaza in Romania;

g) reglementarea riguroasa a ac­ti­vitatii in Romania a firmelor inregistrate in alte tari sau in paradisuri fiscale; res­pec­tarea obligatiei fiecarei banci co­mer­ciale de a efectua si raporta orice transfer de bani, exclusiv pe baza unor docu­men­te de cheltuieli si plati efectuate pentru activitatile derulate in Romania;

h) regandirea radicala a politicii de import/export; suprataxarea im­portu­ri­lor de bunuri nocive, periculoase, inutile pentru consumatorii interni; supra­taxa­rea exporturilor de produse brute, fier vechi, resurse naturale greu re­genera­bi­le etc. si a importului de produse de mana a doua;

i) renegocierea unor clauze din Tra­tatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana;

j) stoparea migrarii absolventilor de in­vatamant superior si a tinerilor, opri­rea exportului de forta de munca prin cresterea salariului minim din Ro­ma­nia cu 50%, incepand cu 1 ianuarie 2011 si cu inca 50% de la 1 ianuarie 2012;

k) regandirea politicii industriale si agricole si participarea capitalului pu­blic in construirea unor platforme in­dus­triale si agricole destinate unor pro­-
duse noi, inovative si competitive;

l) introducerea unui singur pret national pentru energie electrica, gaze, apa etc. si evitarea discriminarii con­su­ma­torilor casnici;

m) stoparea cel putin pentru viitorii 5-10 ani a privatizarii resurselor naturale de energie;

n) reinstaurarea autoritatii insti­tu­tiilor statului de drept, eliminarea hao­su­lui generat de reformele nesfarsite si inadecvate realitatilor practice;

o) reintroducerea controlului ceta­te­nilor asupra activitatii alesilor si ras­pun­derea fata de actele pe care guvernul le-a promovat prin asumarea raspunderii;

p) elaborarea unei strategii nationale de dezvoltare aprobate de Parlament si de mediul academic si care sa stea la baza oricarui program de guvernare; unul dintre obiectivele principale, ala­turi de export, este recastigarea pietei in­terne de catre produsele romanesti.