Agricultorii timiseni si cei din Serbia au facut schimb de experienta in cadrul unei actiuni intitulate sugestiv „Caravana Recoltei”. Evenimentul, organizat in Serbia in mod simbolic pentru a marca debutul secerisului, a avut in acest an o componenta transfrontaliera. Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara in colaborare cu Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania, Primaria Orasului Jimbolia si Asociatia de Cooperare Agricola Voivodina din Serbia au sustinut la inceputul acestei saptamani prima editie transfrontaliera a „Caravanei Recoltei”.

Pentru prima data, in acest an actiu­nea s-a desfasurat de ambele parti ale gra­nitei, in regiunea transfrontaliera Romania - Serbia, intre localitatile Jim­bo­lia si Zitiste. Expertii agricultori au avut ocazia sa analizeze productia de grau din acest an din punctul de vedere al calitatii si al cantitatii, oferind infor­matii despre pro­ductia preco­nizata pentru anul 2010 si nivelul preturilor.

Recomandare pentru omologul sau din Serbia

Evenimentul desfasu­rat saptamana trecuta a demarat la Cooperativa Itebej din Voivodina, pe o suprafata de teren situata in imediata apropiere a granitei cu Romania. Ulterior, gostii s-au mutat pe o parcela din apropierea orasului Jim­bolia, la Grabat. Daca sarbii s-au prezentat cu modul traditional de abordare al agri­culturii, cu tarani imbracati in costume populare veniti la coasa, cei romani au vrut sa faca demonstratii cu combine ultramoderne. Nu prea le-a reusit, umi­ditatea ridicata a graului impiedicand efectuarea secerisului.

Daca romanii se pot lauda cu tehno­logia, sarbii se bazeaza pe un mod diferit, dar, se pare, eficient de abordare a agri­culturii. Ei se axeaza pe sistemul coopera­tivelor, intemeiat, desigur, pe principii moderne de abordare. Romanii ar avea de invatat din acest mod de organizare, considerat unul eficient chiar si in tarile vestice cu traditie agricola.

Agricultorii romani si cei sarbi au colaborat si in trecut. In zona Banatului este binecunoscut un soi de porumb denumit Pionier, provenit chiar de peste granita. „Noi, romanii, aduceam hibrizii cei mai buni din Serbia, pentru ca ei au avut intotdeauna o cercetare care a depa­sit-o pe a noastra. Prin aceasta colaborare suplinim ceea ce ne lipseste in Romania, soiuri productive de grau, calitative si cantitative, hibrizi de porumb care sunt extraordinari in Serbia”, a declarat Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania. Totusi, in ultimii ani, embargoul econo­mic impus Serbiei, dar si orientarea agri­cultorilor romani spre tendintele vestice au redus mult din colaborarea dintre cele doua parti.

Intrarea in UE a adus agricultura la sapa de lemn

Desi a fost privita ca o mare victorie, intrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu a fost, asa cum se spera, un lucru prea bun pentru agricultura. Un oficial roman le-a recomandat sarbilor sa nu se grabeasca prea mult cu aderarea, sa se pregateasca bine si sa foloseasca maximul posibil din fondurile de preaderare: „Nu va grabiti sa intrati in UE, lungiti cat de mult puteti perioada de preaderare si luati cati mai multi bani in acest timp. Iar cand aderati, faceti-o nu­mai cu drepturi egale”, a declarat secre­tarul de stat in Ministerul Agriculturii, Adrian Radu­lescu, prezent la intalnire. „UE pentru agricultura inseamna concu­renta nelo­iala, in care pui sa se lupte doua forte total inegale: pe de o parte agri­cultura de sute de ani a Europei, bine ase­zata, struc­turata, finantata, cu o agricultura ca a noastra, finantata cu aproxi­mativ o treime din ce primesc europenii, si agricultori care abia acum se for­meaza”, a mai spus Radulescu. „Intrarea in UE ne-a adus foarte multe obligatii si putine avantaje. Romania nu e asezata la masa tarilor care decid. Sa nu negociati adera­rea voastra in genunchi, ci sa va cereti drepturile. Noi nu am stiut sa o facem si acum suferim”, a declarat si Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Produ­catorilor Agricoli din Romania.

Sarbii invata din greselile noastre

In tarile UE media subventiilor acor­date pentru un hectar lucrat este de 350 de euro, in Romania acest nivel este net inferior, de doar 107 euro la hectar, dupa cum atrage atentia Matei. „Nu avem sub­ventie pe culturi, ci numai pe suprafata cultivata. Din cei 107 euro primiti la fiecare hectar cultivat, fiecare producator face ce doreste, fara sa existe obligatia de a-i deconta. Omul are doar obligatia sa lucreze terenul”, a mai precizat secretarul de stat Radulescu. De cealalta parte, sarbii sunt mult mai fericiti. Potrivit secreta­rului de stat in Ministerul Agriculturii de la Belgrad, Milan Petrovic, producatorii sarbi primesc pentru fiecare hectar cultivat 140 de euro pentru insamantare si cate 100 de euro la fiecare tona de ingrasaminte minerale folosite, plus alti 50 de euro, la recoltare, tot pentru ingra­saminte. „Statul sarb suporta 40% din prima de asigurare a culturilor in caz de calamitati, iar pentru toate creditele agri­cole luate de producatori - indiferent ca sunt pe termen scurt, lung sau mediu - platim diferenta de la o rata a dobanzii de 5% cat suporta producatorul, pana la 12%-15% cat cer bancile. De asemenea, ina­poiem producatorilor 30% din suma cheltuita anual pentru achizitia de ma­sini si utilaje agricole”, a declarat secre­tarul de stat Petrovic. „Avem fer­mieri de succes, mai ales cand e vorba de Voivodina, avem ferme de dimensiuni mari si comparabile cu cele comunitare. Adevarul este ca ne straduim sa invatam din greselile vecinilor nostri romani si in niciun caz nu vrem sa le repetam”, a mai afirmat Milan Petrovic.