Aproape patru milioane de euro in­ves­tite si cinci ani de lucrari la Cen­trul Antigrindina din Iasi au fost in zadar. Centrul are un rol crucial in temperarea fe­no­me­ne­lor meteo periculoase. Rachetele ce pot fi trase de la punctele de lansare din judetele Iasi si Vaslui ar dispersa norii in special in caz de grindina, dar si in caz de precipitatii abun­dente, asa cum se intampla in prezent. Pana acum nicio racheta nu a fost insa lansata.
O investitie ce ar mai putea domoli furia ploilor sta complet neutilizata in zona Iasiului. Dupa cinci ani de cons­truc­tie si milioane de euro inghitite, Centrul Antigrindina Dancu (Iasi) nu functioneaza nici in prezent. Institutia nu are schema de personal completa, iar fir­mele care se ocupa de rachete nu au pa­rafat toate documentele cerute de le­gis­latie. Intre timp, la Directia Agricola directorii au fost din nou schimbati, in urma cu putin timp, creand din nou con­fuzie si nesiguranta in randul agri­cul­torilor.

Zece ani de proiecte

Centrul Zonal Antigrindina, despre care se vorbeste de pe la inceputul anilor 2000, a devenit realitate in 2008, iar la sfar­situl respectivului an a fost inau­gu­rat cu mare fast. Pentru realizarea aces­tuia s-au cheltuit patru milioane de euro de la bugetul statului, bani aproape ri­si­piti, tinand cont ca centrul inca nu func­tio­neaza, iar in cladirea cu trei etaje lu­creaza nici mai mult, nici mai putin  decat patru oameni.

Ideea construirii unui centru zonal Antigrindina care sa deserveasca ju­de­tele Iasi, Vaslui si Vrancea a fost lansata prin anul 2004. Banii au inceput sa vina prin Directia Agricola, pe la mijlocul anului 2005, cand a inceput si cons­trui­rea sediului central, inaugurat in 2008. Din 2009, Centrul zonal Antigrindina si pentru stimularea precipitatiilor Mol­do­va 1 a trecut in subordinea directa a Ad­mi­nistratiei Sistemului National Anti­grindina si Stimularea Pre­ci­pi­tatiilor, subordonata Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Cladirea din Iasi are patru niveluri - parter si trei etaje, cu nu­me­roase birouri, spatii si chiar dor­mi­toa­re pentru situatiile in care va trebui sa se asigure permanenta. Desi mobilate si utilate cu tot ce este nevoie, spatiile sunt goale. De fapt, in toata cladirea sunt doar patru oameni. In afara de cladirea cen­trala, care are o suprafata de 1.558 de metri patrati, alaturi a mai fost construit un depozit logistic. Deocamdata, in spatiul inchis care are cam 1.050 de me­tri patrati sunt numai niste panouri sola­re, lansatoarele de rachete si su­portu­rile pentru acestea. „Le pastram aici pen­tru cand vom avea rachetele. Atunci vor fi duse in punctele de lansare”, spu­ne Valerica Moldoveanu, directorul Cen­tru­lui zonal Moldova 1.

O parte din probleme ar fi putut fi evitate

Situatia actuala a inundatiilor ar fi pu­tut fi mai putin grava daca toate cele 16 puncte de lansare de la nivelul in­tre­gu­lui judet erau functionale. Or centrul, in momentul de fata, nu functioneaza de­loc. „Speram ca pana in august sa pu­tem lucra cu cele trei puncte de lansare de la Ruginoasa, Coarnele Caprei si Cot­nari, pentru care avem echipamente si in­frastructura”, a afirmat seful Cen­tru­lui Antigrindina Dancu. Proiectul are trei roluri concrete: imprastie norii cand anticipeaza ploi abundente si grindina, in caz de seceta stimuleaza precipitatiile, iar in iernile geroase aparitia ninsorii.

Conform structurii, Centrul Anti­grin­di­na va avea 16 puncte de lansare, dintre care 12 in judetul Iasi, iar alte patru punc­te de lansare ar fi trebuit sa fie fi­na­li­zate anul trecut in Vaslui. Proiectul a fost evaluat la patru milioane de euro si pana acum s-au investit 3,8 milioane de euro. „Avem pavilionul central, depo­zi­tul logistic, infrastructura, sistemele de co­municatie, sistemele IT si laborator aero­logic, dar mai avem nevoie de un me­teorolog si un IT-ist. Avem toate tu­nu­rile, pilonii si antenele necesare pentru punc­tele de lansare, dar, din pacate, avem infrastructura doar pentru trei punc­te de lansare. Pentru a realiza in­fra­struc­tura la celelalte ne costa alte doua mi­lioane de euro”, a adaugat Mol­do­veanu.

Pagube de milioane

Ploile din ultimele zile si revarsarile apelor au facut ca peste 5.000 de hectare de culturi agricole sa fie culcate la pa­mant in judetul Iasi, pagubele ridi­can­du-se la peste 11 milioane de lei. Potrivit datelor furnizate de Directia de Agri­cul­tu­ra si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi, suprafata totala afectata de ploile din ultima perioada este de 5.382 de hectare, cele mai calamitate culturi fiind cele de porumb, grau, floarea-soarelui, cartofi si legume. La nivelul judetului Iasi au fost afectate 19 comune pozitionate pe malul raului Siret.

„Conform cheltuielilor efec­tuate pe hectar s-a constatat ca pentru suprafata de 5.382 de hectare de culturi afectate valoarea pierderilor este esti­ma­ta la peste 11 milioane de lei”, ne-a de­clarat Costel Botez, consilier superior in cadrul DADR Iasi. Potrivit repre­zen­tan­tilor institutiei, ploile abundente care au calamitat culturi semnificative s-au inregistrat si in 2005, cand au fost afec­tati 30 de beneficiari, cu o suprafata de 3.181 de hectare. De asemenea, in urma cu doi ani au fost afectate 20.000 de he­ctare, insa norocul fermierilor a fost ca s-au acordat despagubiri pentru pa­gu­bele inregistrate pe o suprafata de 13.511 hectare.