Nu va exista o noua recesiune, in pofida turbulentelor traver­sa­te de sectorul financiar pe fon­dul cresterii datoriei publice a nu­meroase state, este conclu­zia finala a ultimului raport al Fondului Monetar International (FMI). Institutia con­d­usa de Dominique Strauss-Kahn crede ca procesul de relansare a economiei globale va continua intr-un ritm mai dinamic decat cel anticipat, impulsionat de Asia. O proiectie optimista care nu cuprinde insa si zona euro.

„Relansarea mondiala va continua, in pofida numeroaselor turbulente finan­cia­re” generate de datoriile publice, afirma or­ganizatia multilaterala intr-o actualizare a previziunilor economice publicate ieri la Hong Kong. Un prim semestru mai bun decat se anticipase, „in special datorita cres­terii robuste din Asia”, a permis o reevaluare pozitiva a prognozelor de cres­te­re a economiei globale pentru 2010, la 4,6%, fata de 4,2%, procentul estimat in lu­na aprilie. Privite pe tari, previziunile au fost modificate in crestere pentru majo­ri­ta­tea marilor economii, precum Statele Unite (la 3,3%), Japonia (0,5%) si China (10,5%). Ele au ramas neschimbate, pentru anul in curs, pentru tarile din zona euro, dar coborate pentru Franta (1,4%) si Marea Britanie (1,2%). In schimb, pentru 2011, prog­noza pe zona euro a fost rectificata in scadere cu 0,2%, la fel si pentru Uniunea Europeana in ansamblul ei.

Expertii Fon­du­lui subliniaza in mod deosebit riscurile „care au sporit considerabil” incepand din luna aprilie, estimand ca ele pot deveni deosebit de „optimiste” in cazul in care perturbatiile de pe pietele financiare nu se vor diminua in intensitate.  „Evolutia catre mult dorita stabilitate financiara mondiala a cunoscut recent un regres. Riscurile emanate de datoria publica din anumite regiuni ale zonei euro s-au materializat si au cuprins intreg sectorul financiar din acest spatiu, amenintand sa se extinda in alte regiuni si sa genereze o noua spirala negativa pentru economie”, explica raportul FMI.

Atentie la gradul de indatorare al diferitelor state

Documentul estimeaza ca pericolul rezida in anticipatiile privind pierderile bancare si in cresterea ratei dobanzilor. „Oferta de credit bancar ar putea fi afec­ta­ta de sporirea starii de incertitudine in ceea ce priveste expunerea sectorului fi­nan­ciar la riscurile din sfera datoriei pu­blice, precum si de o crestere a costurilor de finantare, cu precadere in Europa”, a precizat Fondul. Profesorul Nouriel Rou­bini, unul dintre putinii experti care au anticipat, cu doi ani inainte de izbucnire, criza creditelor ipotecare americane cu risc ridicat, declara ca in 2010 cresterea econo­mica din zona euro s-ar apropia de zero. „Avand in vedere socul din ultimele luni, cresterea ar putea fi mai aproape de zero decat de 1%”, afirma el. Revenind insa la raportul FMI, textul identifica piata de schimb drept alta sursa de finantare. In alta ordine de idei, FMI apreciaza ca, in contextul unei inflatii slabe, anumite banci centrale pot fi determinate sa redu­ca tensiunile printr-o noua ajustare a po­li­ticilor lor monetare”, daca riscurile care pla­neaza asupra cresterii se vor mate­ria­liza”. Avand insa in vedere ca respectivele institutii nu vor putea proceda la o re­du­  ce­re a dobanzilor financiare, „deja aproa­pe de zero”, se va recurge, probabil, la injec­tari de noi lichiditati in economie. Pe acest fundal, FMI a reluat sfaturile pe care le repeta de mai multe saptamani, daca nu chiar de cateva trimestre. „Pe ter­men me­diu, planurile de consolidare bu­ge­tara sunt o necesitate si favorabile cres­terii”, noteaza textul, preluand expre­sia inscrisa de G7 si G20 in comunicatul publicat la sfarsitul summitului din Ca­na­da, de la 27 iunie. De asemenea, raportul aminteste de necesitatea de a „face opera­tio­nal noul me­ca­nism european de sta­bi­li­tate fi­nan­ciara”, acest plan gigant de sustinere a sta­telor din zona euro, dotat cu 750 mld. euro. 

In 25 de ani, SUA se vor ineca in datorii

Pana in 2035, datoria Statelor Unite va urca, „in cel mai fericit caz”, de la 62% din PIB la 80% din PIB; cel mai pesimist dintre scenarii indica insa un salt de pana la peste 185% din PIB. Previziunea apartine se­fului Comisiei pentru buget a Congre­su­lui SUA, Douglas Elmenndorf. In opinia lui, cheltuielile pentru programul de asistenta sociala si sanatate pot creste de la 10% din PIB, in prezent, la 16% in urma­to­rii 25 de ani, pe fondul imbatranirii po­pu­latiei SUA si in pofida reformei sis­temului de sanatate menit, in concep­tia Administratiei de la Casa Alba, sa reduca deficitul bugetar in deceniile imediate.