Login

Intra in contul tau creat pe Fin.ro pentru a beneficia de serviciile noastre

Nume Utilizator/Email
Parola Am uitat parola

Nu ai un cont pe Fin.ro? creeaza unul acum pentru a avea acces deplin.

Inregistreaza-te
Cont nou RSS
HR  9 Iulie 2010, 17:17, Ioana Sora

Nici in 2010 Romania nu a depus vreo cerere la UE pentru bani de somaj

In medie, 5.500 de euro pentru fiecare somer au fost alocati prin Fondul European de Globalizare

Guvernul a decis disponibilizarea a aproximativ 60.000 de anga­jati din sectorul bugetar, iar majorarea TVA va duce la un val de someri in sectorul privat. In industria textilelor, alte 60.000 de persoane vor ramane fara un loc de munca. Romania are o solutie: accesarea Fondului Euro­pean de Adaptare la Globalizare, dar nimeni nu pare sa fie interesat. In medie, prin FEAG s-au acordat aproximativ 5.500 de euro pe somer.

Din 2008 si pana in prezent nimeni nu a depus nicio cerere la Uniunea Europeana pentru accesarea unor sume de bani prin Fondul European de Adaptare la Globalizare (FEAG) pentru persoanele care au ramas fara loc de munca din cauza crizei. Executivul de la Bruxelles a decis in mai  2009 ca pana la sfarsitul lui 2011 cele 500 de milioane de euro disponibile prin FEAG sa poata fi accesate si pentru cei care au devenit someri pe fondul crizei. Din mai 2009, de cand FEAG a devenit instrument anticriza, 16 state membre au obtinut in total 286,5 milioane de euro pentru un numar de 50.113 disponibilizati. In 2009, suma medie acordata prin FEAG pentru un disponibilizat a fost de 5.699, iar anul acesta suma medie pe somer pana in prezent este de 5.451 de euro.

Desi datele statistice ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) arata ca somajul este in scadere, coborand la 7,67%, in realitate diminuarea numarului de someri este doar una artificiala. Analiza iesirilor din evidentele somajului arata ca doar 39% dintre cei care nu mai sunt luati in calcul si-au gasit un loc de munca, iar numarul celor care au intrat in somaj a depasit numarul celor care s-au angajat. ANOFM scoate din evidente nu numai persoa­nele care si-au gasit un loc de munca, ci si persoanele care au uitat sa-si vizeze cererile, sa-si reinnoiasca solicitarea pentru un loc de munca, pensionarile, concediile de maternitate si persoanele carora le-a expirat perioada de somaj.


6,1 milioane de euro pentru sectorul textilelor in acest an


In 2009, in constructii au ramas fara loc de munca 70.000 de persoane, in industria textila 50.000 de persoane au devenit someri, iar in industria alimen­tara alte cateva zeci de mii. Industria si sectorul auto au contribuit si ele la ingrosarea randurilor somerilor. Pentru toti acestia nici autoritatile, nici com­paniile private nu au fost interesate pana in prezent de fondurile care pot fi obtinute prin FEAG pentru a-i ajuta pe lucratorii disponibilizati sa reintre in piata muncii cat mai repede cu putinta prin reconversie. In 2010, pentru secto­rul auto, Spania, Polonia si Franta au depus cereri a caror valoare se ridica 41,2 milioane de euro pentru 3.893 de someri. Suma cea mai mare, 38,1 mili­oane de euro, a fost solicitata pentru 2.089 de persoane disponibilizate de Peugeot. In ceea ce priveste constructiile, Irlanda a solicitat 41 de milioane de euro pentru 8.763 de persoane ramase fara loc de munca. Guvernul a anuntat la sfarstiul lunii trecute ca aproximativ 60.000 de angajati vor fi disponibilizati anul acesta din sectorul public. De asemenea, cresterea Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) de la 19% la 24% va duce la un val de someri si in sectorul privat. Aproximativ 50.000-60.000 de salariati din industria de textile ar putea fi dis­ponibilizati pana la sfarsitul acestui an, potrivit presedintelui Consiliului de Ad­mi­nistratie al Pasmatex, Maria Gra­pini. Anul trecut, 2.199 de muncitori din industria textilelor din Belgia au primit aprobarea Comisiei pentru un sprijin financiar de 9,2 milioane de euro. Acesti someri au provenit din 46 de micro­intre­prinderi din trei provincii belgiene. Belgia si-a sustinut cererea aratand, printre altele, ca productia textila a suferit schimbari radicale la nivel mon­dial si ca liberalizarea cotei de import a dus la cresterea marfurilor aduse din China si Turcia. De la incepu­tul lui 2010, Spania si Slovenia au solicitat fonduri totale de 6,1 milioane de euro pentru 3.404 someri din sectorul textilelor.

Oamenii de afaceri din industria alimentara sustin ca majorarea TVA va duce la scumpirea produselor, la sca­derea puterii de cumparare si la fali­mente.

Presedintele Federatiei Sindica­- telor din Industria Alimentara (FSI), Dragos Frumosu, considera ca piata produselor alimentare se va diminua cu pana la 40%. Astfel, un numar important din societatile de profil vor inchide sau vor da faliment, ceea ce va duce la cresterea ratei soma­jului. Cehia a soli­citat anul acesta fonduri de 300.000 de euro pentru 634 de someri din retail, de la compania Unilever, iar Spania a cerut 1,6 milioane de euro pentru 1.154 de someri tot din retail.

Cursurile de reconversie, incompatibile cu oferta


Banii de la UE sunt folositi pentru evaluarea competentelor somerilor, spri­jin individual in gasirea unui loc de munca, asistenta, pregatire si reconver­sie profesionala. Cursurile de formare profe­sionala organizate de ANOFM (pentru instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze, operator introducere si prelucrare date, electrician in instalatii energetice, lucra­tor in comert sau frizer) nu cores­pund cu posturile vacante anuntate de aceeasi institutie sau cu ceea ce se cere pe piata fortei de munca in prezent.

Potrivit datelor ANOFM, cele mai multe locuri de munca disponibile in acest moment sunt pentru meserii precum confectioner-asamblor articole din textile (1.681), muncitor necalificat in industria confectiilor (876), operator confectioner industria imbracaminte (536), muncitor necalificat la montarea pieselor (463) si muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semis­o­lide (449). Studiile companiilor pivate arata ca locurile de munca cele mai cautate sunt in vanzari, inginerie, sec­torul economic-financiar si IT. Aplicatiile pentru FEAG sunt depuse de statele membre, iar companiile trebuie sa se adreseze in acest sens autoritatilor din statul membru in care isi desfasoara activitatea.


Ajutoare pentru 24 de luni


Din mai 2009, finantarea UE a fost marita de la 50% la 65% pana la sfarsitul lui 2011, ca o masura anticriza. In plus, pragul de eligibilitate a scazut de la 1.000 la 500 de angajati disponibilizati intr-un sector, intr-o regiune sau intr-o intre­prindere, iar sprijinul este acordat pe o perioada extinsa de la 12 luni la 24 de luni, ca somerii sa aiba suficient timp pentru reintegrare. De la inceputul anului, s-au mai cerut fonduri pentru sectorul masinarii/echipamente, pentru echipamente electrice sau pentru indus­tria de print. Danemarca a solicitat 11,6 milioane de euro in sectorul masi­narii/echipamente pentru 1.764 de someri. In ceea ce priveste industria de print, Germania a cerut prin FEAG 8,3 milioane de euro pentru 1.181 de per­soane care au ramas fara loc de munca. Olanda a solicitat, la randul ei, 4,4 mili­oane de euro pentru 1.125 de per­soane disponibilizate in sectorul echipa­men­telor electrice. De la inceputul anului 2010, suma totala solicitata de 10 state membre se ridica la 128,2 milioane de euro pentru 23.520 de persoane ramase fara loc de munca din cauza crizei. Din mai 2009 si pana la sfarsitul lui decem­brie 2009, 13 state membre au soli­citat o suma totala de 158,3 milioane de euro pentru 26.593 de persoane disponi­bili­zate. Astfel, de cand FEAG a devenit instrument anticriza si pana in prezent, 16 state membre au depus cereri a caror valoare se ridica la 286,5 milioane de euro pentru 50.113 someri. Datele arata ca 69% dintre somerii care au primit sprijin prin Fondul European de Adap­tare la Globalizare si-au gasit un loc de munca. Cu toate ca fondurile sunt aprobate de Parlamentul European si de Comisie, raportorii subliniaza ca sectoa­rele economice nu sufera numai din cauza crizei, ci si din cauza lipsei de voin­ta a conducerilor companiilor de a se adapta la schimbarile actuale, ca mana­gementul nu reuseste sa faca domeniile de activitate mai competitive si ca nu exista o coordonare a masurilor pentru sustinerea sectoarelor afectate din planu­rile de revigorare de la nivel national.

Articole similare

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Nume:*
E-mail:*
Comentariu:*
Cod confirmare:
capcha
 
Sunt de acord cu Termenii si conditiile Fin.ro