Potrivit diviziei de statistica a Comi­siei Europene - EUROSTAT, in luna mai rata somajului la nivelul Uniunii Euro­pene s-a situat la 9,6%, neschimbata fata de luna anterioara, dar cu 0,7% mai mare fata de aceeasi perioada din 2009.  Ca nu­mar de per­soane, aceasta inseamna 23,127 mil. someri, din care 12,789 mil. provin din zona euro. Pe grupe de tari, cei mai afectati sunt letonii, 20 din  100 fiind inregistrati in luna mai a.c. ca fiind someri in cautarea unui loc de munca. Urmeaza, in ordine, Estonia (19,9% rata a somajului), Spania (19%) si Lituania (17,4%).

De partea cealalta a clasamentului se afla Austria, Olanda, Luxemburg si Malta, cu valori ale in­dicatorului de 4%, 4,3%, 5,2%, respectiv 6,7%. Ca si dinamica, in comparatie cu cativa ani in urma, cinci state membre ale Uniunii Europene raporteaza o dimi­nuare a numarului de persoane in cau­tarea unui loc de munca, dintre care Austria (de la 4,9% la 4%) si Germania (de la 7,6% la 7%) sunt exemplele cele mai notabile. Estonia si Letonia detin recordul negativ in materie, cu cresteri masive ale ratelor somajului: de la 11% la 19% in perioada cuprinsa intre trim. I/2009 si trim. I/2010, respectiv de la 13,5% la 20% in acelasi interval de timp.

Urmeaza concedieri masive

Ca  rata a somajului, Romania se afla, la momentul realizarii analizei de catre EUROSTAT, sub media euro­peana cu 7,4%. Mai mult chiar, la acea data oficialii de la Bucuresti raportau drept realizare o scadere usoara a numarului de someri, fara a specifica insa ca persoanele disparute din stati­stici nu se regaseau pe piata muncii ca fiind reangajate, ci iesisera din orice forma de asistenta asigurata de stat. Efectul combinat al masurilor de ulti­ma ora adoptate de guvernul condus de Emil Boc ne va propulsa catre rata so­majului anticipata nu cu mult timp in urma de Jeffrey Franks, seful dele­gatiei Fondului Mo­ne­tar in Romania, si infir­mata vehement, la acea data, de autori­tatile de la Bucuresti: 10%. 

Este vorba despre cre­sterea cotei de TVA de la 19% la 24%, reducerile salariale din sectorul pu­blic si disponibilizarea a 70 de mii de an­gajati din administratie.  Nu doar acestia din urma vor ingrosa randurile some­rilor, ci si cei care ur­meaza a fi concediati de catre companiile private ca urmare a prabusirii cererii (efect al scaderii puterii de cumparare, al cresterii inflatiei si al majorarii fi­sca­litatii). Li se adauga, dar nu ca someri, ci ca persoane neocupate, anga­jatii  din economia subterana, lucratori fara forme legale care, chiar daca nu apar in statisticile Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, reprezinta o problema sociala de amploare.