Lipsa de profesionalism a func­tio­narilor din organismele care ges­tioneaza fonduri europene, dar si lipsa resurselor de confinantare sunt cateva dintre dificultatile intampinate de intreprinzatorii romani la demararea de proiecte europene. Marius Alexa, presedintele Junior Chamber International (JCI) Romania, spune ca, desi avem foarte multi functionari, sistemul nu functioneaza. Sunt oameni in administratie care nu-si asuma raspunderea, nu iau initiative si nu au spirit practic. Cu toate acestea, considera criza o perioada de oportunitati in care viitorii milionari ai Romaniei vor dezvolta mari afaceri.

„Financiarul”: Cum a afectat criza spiritul intreprinzator? Care sunt motivele pentru scaderea numarului de companii noi aparute pe piata?
Marius Alexa: Din ultimele date de la Registrul Comertului, intr-o perioada s-au desfiintat foarte multe companii, pentru ca acum sa se infiinteze din nou. Eu sunt insa convins ca multe dintre firmele care au disparut existau doar pentru ca ii era cuiva lene sa le inchida, pentru ca ele nu mai  functionau de mult, iar aparitia aces­tui impozit forfetar a clarificat lucrurile in piata. Din pacate, informatiile privind numarul de firme infiintate nu este foarte relevant. Initiativele sunt mai rare, avand in vedere ca nu se stie cum va evolua cererea in piata.

Faptul ca bugetarii vor primi cu 25 la suta mai putin la salariu, faptul ca Europa, care este principalul nostru partener pe comert exterior, are mari probleme privind solvabilitatea cererii, faptul ca inca exista multe com­panii care dau faliment creeaza o retinere de a investi chiar si putinii bani avuti la dispozitie. Dar investitorii adevarati vor trebui sa inteleaga ca aceasta criza este o deschidere catre alte oportunitati. Criza este o ruptu­ra spre alte plaje de piete, spre alte forme de manifestare. De aceea ar trebui sa iden­tifice in piete care sunt oportu­nita­tile si sa le valorifice foarte rapid. Cred ca acum viitorii milionari ai Romaniei vad opor­tunitati pe care sa le exploateze. Noi, cei­lalti, care ne lamentam, este posibil sa citim despre ei in urmatorii 10 ani. Cred ca acum se pun bazele viitoarelor mari afaceri.

Antreprenorii au crezut ca afacerile merg numai in sus

Ce inseamna sa fii antreprenor in aceasta perioada de criza si ce fac tinerii antreprenori care nu au o experienta atat de vasta incat sa poata sa se readapteze pietei?
Incepand cu anul 2009 cand, contrar declaratiilor oficiale, Romania a intrat intr-o perioada de abis economic, unde con­ti­nuam sa ne rostogolim, foarte multe companii mici au fost afectate. Este vorba despre firmele care activau intr-o piata in continua dezvoltare si care au avut de suferit din cauza mai multor factori. Pe de o parte a fost experienta relativ modes­ta de antreprenoriat. Daca tarile occi­den­tale sunt obisnuite ca sunt boomuri econo­mice, cum a fost la noi pana in 2008, dar si depresiuni economice, multa vre­me noi am trait intr-o iluzie irationala ca va fi mereu numai crestere. Daca in pre­zent intreprinzatorii au grija sa isi puna deoparte cateva rezerve, pentru a nu risca decapitalizarea, noi am trait foarte mult timp cu un buget la limita echilibrului, am mizat numai pe o crestere a pietei si pe o prognoza de crestere a vanzarilor. Pentru intreprinzatori au urmat 18 luni de cosmar, in care rezervele banesti s-au epuizat, in care a existat o oarecare balba­iala guvernamentala in a aseza im­po­zitele, totusi, contrar tuturor protestelor, pana acum mediul economic a fost ferit de inca un soc, acela de a fi majorate taxele si impozitele. Mai trag nadejde ca inca exista o speranta de mai bine pe plan economic.

O alternativa pentru capitalizarea companiilor mici ar fi fondurile europene, unde suntem deficitari. De ce nu reusesc IMM-urile sa absoarba fonduri europene intr-un  ritm mai sustinut, mai ales in aceasta perioada?
Daca banii ar fi pusi in mijlocul pietei intr-o movila mare, fiecare ar veni si si-ar lua, dar Uniunea Europeana nu ar sti unde s-au dus banii, nu ar sti daca nu se fura. Pentru acest lucru s-a creat un sistem, care vrea sa se asigure ca banii ajung acolo unde trebuie. Din pacate, admi­nistratia noastra nu este capabila sa cheltuiasca acesti bani. Procedurile nu sunt suficient de clare, sistemele infor­ma­tice nu sunt suficient de bine puse la punct, respectul fata de beneficiar nu este mereu pus in fata. Din punctul meu de vedere este o problema de administratie roma­neasca. Desi avem foarte multi func­tionari, sistemul nu functioneaza. Sunt oameni care nu-si asuma raspunderea, nu iau initiative, nu exista oameni cu spirit practic si de aceea, pe unele axe, Comisia Europeana a blocat o parte din sume, pentru ca sunt exasperati ca nu reusim, prin aceste mecanisme gandite de ei, sa aducem banii la intreprinzator.

Problema la fondurile europene este implementarea

Cu toate acestea, volumul sumelor atrase in sectorul privat este relativ scazut.
Din 2001, de cand suntem in acest sistem, am promovat mereu programe de finan­tare. Proiecte s-au tot depus. Volumul sume­lor cerute a depasit cu mult volu­mele sumelor alocate. Pe parte de depu­nere nu avem o problema, ci mai curand pe partea de implementare. Sunt foarte multe companii care au castigat proiecte de finantare, dar care nu se mai duc sa semneze contractele, pentru ca isi dau seama ca nu indeplinesc conditiile, care intre timp s-au schimbat. Consultantul care a lucrat la acest proiect a gresit cateva lucruri. Partea de cofinantare este si ea mai dificila in aceasta perioada. De aceea recomandarea este sa se realizeze proiecte pe nevoi reale. As mai spune si ca banii vin la companiile care au deja bani. Paradoxul poate fi oarecum explicat pentru ca cine are bani isi permite un consultant bun, isi permite un manager de proiect de calitate, isi permite sa susti­na investitia pe toata perioada derularii proiectului.

Care mai este relatia cu bancile in ceea ce priveste finantarea in aceasta perioada de criza? Multi oameni de afaceri acuza institutiile financiare ca au blocat practic creditarea catre sectorul corporate.
Bancile sunt organisme private, sunt companii care trebuie sa aduca profit. Daca ar vedea oportunitati, cu risc inves­titional acceptabil, ar da acesti bani, pen­tru ca asta este menirea lor. Dar trebuie sa privim comportamentul bancilor din punctul de vedere al intregului peisaj. Daca statul vine si imprumuta de la banci, aspira bani din piata, la dobanzi destul de mari si garantii de suta la suta, bancile nu vor fi niciodata interesate sa aloce bani firmelor si sa-i riste in economia reala. Ne dam cu stangul in dreptul. Trebuie sa lasam sangele economiei, si anume banii, sa ajunga la intreprinzatori.

Va creste gradul de absorbtie a fondurilor in perioada urmatoare?
Cred ca va fi o crestere matematica a gradului de absorbtie, dar cea mai mare problema ramane administratia. Ar tre­bui gasita o solutie administrativa pentru deblocarea unitatilor de management a programelor de finantare. La acest nivel, nimeni nu-si asuma raspunderea, sunt tot felul de incurcaturi, de care Comisia este constienta si este extrem de ingrijorata.

Ceea ce a fost pana in 2008 nu va mai fi

Aveti si o estimare cand economia romaneasca va reusi sa revina pe crestere?
Daca ar fi sa dau si mesaje pozitive, unui intreprinzator ar trebui sa-i spun ca asa cum a fost pana in anul 2008 nu va mai fi. Modelul de business de care ne-am bucurat pana in 2008 nu mai functio­nea­za si de aceea trebuie sa ne reinventam, trebuie sa gasim alte formule si alte feluri de a exista in piata. Piata este intr-o con­tinua schimbare si cine isi face iluzii ca nu exista un proces continuu se insala amar­nic. Companiile trebuie sa asimileze infor­matie, know-how din Occident. Antre­prenorii romani trebuie sa stie ca trep­tat vor exista mai multe forme de sprijin al antreprenorilor, ca vor exista mai multe forme de sustine a initiativelor, si ar trebui sa profite de acest lucru.

Realitatea insa arata ca foarte multe companii, in aceste 18 luni de criza economica, se inchid. Si efec­tul este unul de domino din pacate pentru ca nicio companie nu exista de una singura in eter si toti suntem uniti prin mii de legaturi invizibile, suntem intr-un angrenaj sofis­ticat al economiei si atunci cand anumite celule, anumite firme dis­par sunt pro­bleme mari.

Carte de vizita

Incepand din acest an, conducerea Junior Chamber International (JCI) Romania va fi asigurata de catre Marius Alexa. La doar 32 de ani, omul de afaceri iesean este fondatorul retelei Arhipelago si un om reprezentativ pentru antreprenoriatul din Iasi. S-a implicat activ in dezvoltarea mediului de afaceri local prin diferite activitati si initiative: a pus bazele JCI Iasi si a initiat diferite evenimente de business, menite sa deschida mediul de afaceri din Iasi catre alte judete si sa permita o comunicare mai buna intre reprezentantii firmelor iesene. Este doctorand in afaceri online si este cel care a pus bazele mai multor proiecte, printre care finantare.ro, managementul-proiectelor.ro, firme.ro etc.