Indexul comenzilor noi industriale, punct de reper in aprecierea evo­lutiei viitoare a economiei unei tari, arata ca in timp ce in Romania va­loarea contractelor viitoare s-a pra­busit de la luna la luna, in zona euro aceasta inca previzioneaza cresterea Produsului Intern Brut.

Euforia guvernelor statelor membre ale zonei euro, care in luna martie a.c. au asistat la un salt al valorii comenzilor noi industriale, stimulate de slabirea mo­ne­dei unice europene in raport cu alte va­lu­te, s-a temperat in aprilie. Po­tri­vit celei mai recente raportari a diviziei de sta­tis­tica a Comisiei Euro­pene, co­men­zile noi industriale au inregistrat un declin im­por­tant al ritmului de crestere, respectiv 0,9% fata de luna anterioara, cand a fost de 5,1%. Evolutia pozitiva a indicatorului anticipeaza impulsionarea productiei indus­triale, deci a PIB, ceea ce inseamna iesirea din recesiune/cres­terea econo­miei unei tari.

Incetinirea vizibila a rit­mului de cres­tere este stimulata de deteriorarea situa­tiei economiilor Gre­ciei si Spaniei, re­fle­c­tata inclusiv de indexul comen­zi­lor noi industriale care, in cazul primei s-a prabusit de la 12,3% in luna martie la -5,4% in aprilie, iar in cazul celei de-a doua a scazut de la 2,8% la -5,3% in aceeasi perioa­da. Cel mai mare declin al comen­zi­lor noi industriale l-a inregistrat insa Danemarca, tara care nu face parte din zona euro: de la 22,1% in martie, la -11,2% in aprilie, confir­mand in acest fel intra­rea in recesiune.

Viitor sumbru

Economia romaneasca nu da semne de redresare, comenzile noi din in­dus­trie fiind estimate la -1,2% in aprilie, fata de 7,8% in martie, ceea ce inseamna o scadere de noua procente, cea mai mare de la debutul crizei. Chiar daca datele publicate de EUROSTAT sunt valabile pentru aprilie a.c., raportarile viitoare se vor mentine, in ceea ce ne priveste, in aceeasi nota. O demons­treaza, printre altele, Buletinul de conjunctura realizat de Banca Nationala a Romaniei, care ara­ta ca nici luna iunie nu ofera indicii in sensul revigorarii activitatii industriale si ca estimarile companiilor contureaza un optimism scazut in conditiile scaderii cererii, ale consolidarii si cresterii blo­cajului financiar, ale nivelului ridicat al ratelor dobanzilor bancare, evolutiei cursului de schimb si crizei de materii prime. Toate acestea au loc pe fondul unui deficit in crestere si al unei nevoi stringente de incasari la bugetul public, prevestind cronicizarea recesiunii.