Contractantul proiectului Netcity, Netcity Telecom, parte a gru­pu­lui UTI Systems patronat de omul de afaceri Tiberiu Urda­rea­nu, este la un pas de a spune adio unui business de sute de milioane de euro. Acest lucru, in contextul in care de mai bine de doi ani UTI nu a gasit niciun partener care sa finanteze proiectul, iar ultima negociere cu compania israeliana Elbit a esuat. Mai mult, lucrarile realizate pana acum ascund un jaf de patru milioane de euro.

In urma cu aproximativ o luna, Netcity Telecom anunta cu surle si trambite finalizarea a 18 kilometri de canalizatie de fibra optica si cum alti 70 de kilometri vor fi operabili la sfarsitul acestei luni. Realizarile au fost prezen­tate ca un veritabil succes, in contextul in care, potrivit contractului semnat cu PMB, pana astazi Netcity ar fi trebuit sa contabilizeze aproximativ 1.000 de kilometri de canalizatie operationala de fibra optica.

Asfaltatorii, trasi pe sfoara de grupul PMB-UTI

In afacerea Netcity s-au ingropat pana acum patru milioane de euro fara insa a fi fost perfectat vreun act juridic si fara ca banii sa vina fie din bugetul PMB, fie din cel al companiei UTI Systems. Culmea, ei au fost topiti din vistieria asfaltatorilor care, in 2007, la semnarea contractelor cu primaria pen­tru reabilitarea drumurilor Capi­ta­lei, au plecat capul in fata primarului de-atunci Adriean Videanu. „A fost la mica inte­le­gere si totul s-a bazat pe o pro­mi­siune a primarului Videanu care sus­tinea ca banii ii vom recupera de la con­tractantul proiectului Netcity, desem­nat ulterior UTI Systems”, a de­clarat pentru „Financiarul” Danut Cazacu, directorul general al companiei de constructii Eurovia. Potrivit acestuia, „ideea de a nu re­curge la spargerea ulterioara a strazi­lor pentru canalizatia Netcity a parut una fezabila si asa s-au realizat din banii nostri cateva zeci de kilometri de cana­li­za­tie, practic un cadou pe care l-am facut companiei UTI pentru ca intre noi si PMB nu exista niciun contract privind aceste lucrari”. Cazacu a adaugat: „costul lucrarilor facute de noi depaseste 500 de mii de euro si am incercat sa purtam dis­cu­tii cu reprezentantii UTI, dar, culmea, ei vor sa continuam lucrarile si la came­re­le de tragere pentru care sa primim ba­nii la termene de sase luni sau un an”. „Nu ma mai intereseaza acest subiect, banii i-am trecut la pierderi si nu cred ca-i vom mai putea recupera vreodata, pur si simplu am fost trasi pe sfoara”. Un alt asfaltator, directorul general al Tehnologica Ra­dion, Teodor Berna, ar avea de recu­perat din aceeasi afacere Videanu-Urdareanu, aproximativ un milion de euro. „Noi am ingropat acolo aproape un milion de euro si sper sa-i recuperam in 10 ani, in afaceri asa se intampla, mai ai si pierderi, dar din discutiile pe care le pur­tam cu reprezentantii UTI avem spe­rante”, a precizat Berna.

Negocierea cu Elbit, esuata

Potrivit unor surse din cadrul com­paniei UTI Systems, Tiberiu Urda­reanu se confrunta cu mari probleme finan­ciare. Cel putin in ceea ce priveste derularea proiectului UTI, iar „posibili­tatea ca domnul Urdareanu sa renunte la Netcity este una reala, cu atat mai mult cu cat negocierea pe care au purtat-o mai bine de un an cu Elbit Israel, privind un parteneriat pentru acest pro­iect, a esuat”. Aceleasi surse au confir­mat pen­tru „Financiarul” ca „pana acum Tiberiu Urdareanu a cheltuit din propriul buzunar peste patru milioane de euro pentru tubulatura Netcity, dar pentru ceea ce va urma nu vrea sa mai finan­teze nimic, iar in ceea ce priveste parteneriatul cu israelienii, se dorea ca Elbit sa aduca fondurile, iar UTI sa le dirijeze. Cred ca aici s-a rupt filmul”. Coincidenta sau nu, in ceea ce priveste suma investita in proiect, cele patru milioane de euro investite in mod real de asfaltatori raman irecuperabile. „Exis­ta o clauza contractuala intre UTI Systems si PMB, prin care se stipuleaza foarte clar ca in cazul in care canalizatiile realizate pana acum (55 de km - n.r.) sunt infundate si nu pot fi operabile, atunci UTI nu va trebui sa plateasca”, au expli­cat surse UTI Systems. Contactat tele­fo­nic, Radu Alexandru, directorul Direc­tiei de coordonare si reglementare in infras­truc­tura in cadrul PMB, s-a rezumat la „eu sunt alaturi de primarul Oprescu in reali­zarea acestui amplu proiect si sper ca intreaga problema Netcity sa fie re­zol­vata in cel mai scurt timp posibil, pentru a nu mai avea in spate nici presiunea crizei financiare si nici a conditiilor im­puse de catre Comisia Europeana pri­vind eliminarea poluarii vizuale prin cablurile de telecomunicatii care inca se afla prin copacii si stalpii Capitalei”.

Rezilierea, profit triplu pentru UTI

Pana la finalizarea proiectului Net­city, singurul perdant ramane PMB care nu poate incasa redeventa de 12% din chi­riile ce urmeaza sa fie aplicate ope­ratorilor de cablu. Potrivit calculelor, pentru o singura tubeta chiria se ridica la 85 de euro/kilometru, dar in subte­ra­nul Netcity ar trebui sa coboare cablurile providerilor in 10 astfel de tubete, ceea ce ar conduce la o chirie lunara totala de 850 de euro/kilometru. Daca pana acum, potrivit contractului, ar fi fost realizati cei 1.200 de kilometri, in vistieria PMB ar fi intrat, anual, aproximativ 1,5 mil. euro, in timp ce in conturile UTI, peste 12 milioane de euro. Daca intr-o astfel de conjunctura, singurii castigatori raman providerii, nu acelasi lucru s-ar putea spune si despre UTI. „Fara autorizatie de constructie pe domeniul public, cu chirii pe ochi frumosi si fara alte taxe, socie­ta­tile de cablu s-au imbogatit peste noap­te”, declara pentru „Financiarul”, cu ceva timp in urma, Radu Alexandru. In ceea ce priveste castigul companiei UTI acesta ar putea rezulta din facturile umflate pentru constructia canalizatiei Netcity si pe care, potrivit contractului, le-ar putea recupera in cazul rezilierii unilaterale. Daca reprezentantii Netcity Telecom au sustinut de fiecare data ca pentru un kilometru de retea de canalizatie de fibra optica s-au cheltuit 100 de mii de euro, costul real este de apro­ximativ 30.000 de euro. Acest lucru inseamna ca UTI ar incasa un profit triplu in cazul rezilierii contractului cu PMB. Si daca am contabiliza cei 18 kilo­metri realizati, plus alti 70 promisi la sfarsitul acestei luni, la un cost total de 8,8 mil. euro, profitul UTI ar trebui sa fie de peste 6 mil. euro. Mai mult, calculul specialistilor in constructii si telecomu­ni­catii arata ca pentru un kilometru de canalizatie costul, fara manopera, se ridica la 18.000 de euro.